Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a publicat astăzi un nou raport de monitorizare privind narațiunile de dezinformare difuzate pe platforma YouTube în spațiul informațional al Republicii Moldova.

Potrivit raportului, și în afara campaniilor electorale, numeroase canale de YouTube mențin un cadru narativ constant care contestă integrarea europeană, legitimitatea autorităților și orientarea geopolitică a Republicii Moldova. Concluziile se bazează pe analiza a 32 de canale din spațiul informațional moldovenesc, monitorizate în perioada post-electorală.

Analiza arată că, în special pe subiecte ce țin de Uniunea Europeană, NATO și contextul politic intern, au fost promovate intens narațiuni potrivit cărora integrarea europeană ar dăuna populației, în țară ar avea loc represiuni politice, opoziția ar fi persecutată, iar Maia Sandu nu ar fi o președintă legitimă. De asemenea, au fost promovate mesaje care susțin că aderarea la UE ar reduce autonomia statelor mici, că în Republica Moldova ar exista cenzură, că guvernarea proeuropeană se bazează pe război sau că la putere s-ar afla un „regim fascist” care distruge economia.

Potrivit CJI, într-un registru mai puțin proeminent, dar constant, au circulat și alte narațiuni dezinformatoare, precum ideea că integrarea în UE slăbește economia Moldovei, că Uniunea Europeană amenință identitatea culturală locală și valorile tradiționale, că alegerile ar fi sau ar urma să fie falsificate ori că NATO ar atrage Republica Moldova într-un conflict militar.

Raportul mai arată că dezinformarea este frecvent difuzată prin combinarea mai multor narațiuni într-un singur produs media. Principalii vectori de propagare rămân canale afiliate unor foste posturi de televiziune, precum TV6 Moldova și Primul în Moldova, care, după suspendarea licențelor, au migrat pe YouTube și continuă să difuzeze conținut partizan, adesea sincronizat. La fel ca în perioada campaniei electorale, președinta Maia Sandu rămâne principala țintă a narațiunilor de dezinformare.

Monitorizarea confirmă, totodată, că pe YouTube dezinformarea este amplificată masiv prin secțiunile de comentarii. Conform CJI, 1.495 de comentarii au inclus conținut care încalcă politicile platformei, precum incitarea la ură, discriminarea, hărțuirea, intimidarea, limbajul violent sau apelurile la acțiuni periculoase, inclusiv vătămarea integrității corporale sau moartea, fiind raportabile conform standardelor YouTube.

Raportul integral, intitulat „Dezinformarea despre UE pe YouTube după alegerile parlamentare: narațiuni persistente și mecanisme de amplificare”, este disponibil pe platforma Mediacritica.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CJI #YouTube

Consumatorii vulnerabili și cei afectați de sărăcie energetică vor fi protejați de deconectarea de la electricitate între 1 noiembrie și 31 martie, cu condiția achitării facturilor pentru consumul curent. Prevederea se regăsește în proiectul noului Regulament privind furnizarea energiei electrice, elaborat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, scrie BANI.MD.

Protecția ar urma să se aplice și pe durata examinării de către furnizor sau ANRE a unei reclamații privind facturarea, în aceleași condiții. Statutul de consumator vulnerabil sau afectat de sărăcie energetică va trebui confirmat potrivit criteriilor și procedurilor legale, iar furnizorii vor fi obligați să informeze clienții, la semnarea contractului, despre eligibilitatea pentru această categorie.

Totodată, proiectul introduce și o obligație pentru furnizori înainte de a solicita deconectarea unei gospodării pentru neplată: consumatorul trebuie informat, din timp și fără costuri suplimentare, despre alternative. Acestea pot include planuri de plată, consiliere pentru gestionarea datoriilor, audituri energetice sau moratorii privind deconectarea. Dacă informarea nu este făcută, furnizorul nu va putea solicita deconectarea pentru motivul respectiv.

Documentul detaliază și protecția persoanelor care contestă facturile. Pe durata examinării reclamației de către furnizor, deconectarea pentru neachitarea facturilor este interzisă. Consumatorul rămâne însă obligat să achite consumul curent, partea necontestată și celelalte obligații ajunse la scadență care nu fac obiectul reclamației.

O altă prevedere vizează posibilitatea de a solicita contracte cu preț fix pentru o perioadă de cel puțin un an. Furnizorii cu peste 200.000 de consumatori finali vor fi obligați să ofere această opțiune la cerere, cu posibilitatea unor excepții aprobate de ANRE în condițiile regulamentului. Furnizorul nu va putea modifica unilateral clauzele unui asemenea contract. Factura va putea totuși reflecta modificări ale unor elemente pe care acesta nu le controlează, precum impozitele și taxele.

Consumatorii care au contoare inteligente vor putea solicita contracte cu prețuri dinamice, care reflectă variațiile de pe piețele de energie electrică pe termen scurt, potrivit sursei citate. Încheierea unui asemenea contract va necesita acordul expres al clientului, după informarea acestuia despre avantaje, costuri și riscuri.

Pentru persoanele care își pierd furnizorul în condițiile prevăzute de lege, proiectul stabilește furnizarea de ultimă opțiune pentru cel puțin șase luni. Potrivit notei informative, regulamentul din 2019 prevede încă o limită de 90 de zile, deși Legea cu privire la energia electrică din 2025 garantează deja minimum șase luni.

Totodată, consumatorii casnici vor trebui anunțați cu cel puțin o lună înainte despre propunerea de modificare a contractului, față de termenul de cel puțin 15 zile lucrătoare indicat în regulamentul anterior. Facturile vor include informații despre instrumentul ANRE de comparare a ofertelor și, după caz, data unei viitoare modificări a produsului sau a prețului.