Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a publicat astăzi un nou raport de monitorizare privind narațiunile de dezinformare difuzate pe platforma YouTube în spațiul informațional al Republicii Moldova.

Potrivit raportului, și în afara campaniilor electorale, numeroase canale de YouTube mențin un cadru narativ constant care contestă integrarea europeană, legitimitatea autorităților și orientarea geopolitică a Republicii Moldova. Concluziile se bazează pe analiza a 32 de canale din spațiul informațional moldovenesc, monitorizate în perioada post-electorală.

Analiza arată că, în special pe subiecte ce țin de Uniunea Europeană, NATO și contextul politic intern, au fost promovate intens narațiuni potrivit cărora integrarea europeană ar dăuna populației, în țară ar avea loc represiuni politice, opoziția ar fi persecutată, iar Maia Sandu nu ar fi o președintă legitimă. De asemenea, au fost promovate mesaje care susțin că aderarea la UE ar reduce autonomia statelor mici, că în Republica Moldova ar exista cenzură, că guvernarea proeuropeană se bazează pe război sau că la putere s-ar afla un „regim fascist” care distruge economia.

Potrivit CJI, într-un registru mai puțin proeminent, dar constant, au circulat și alte narațiuni dezinformatoare, precum ideea că integrarea în UE slăbește economia Moldovei, că Uniunea Europeană amenință identitatea culturală locală și valorile tradiționale, că alegerile ar fi sau ar urma să fie falsificate ori că NATO ar atrage Republica Moldova într-un conflict militar.

Raportul mai arată că dezinformarea este frecvent difuzată prin combinarea mai multor narațiuni într-un singur produs media. Principalii vectori de propagare rămân canale afiliate unor foste posturi de televiziune, precum TV6 Moldova și Primul în Moldova, care, după suspendarea licențelor, au migrat pe YouTube și continuă să difuzeze conținut partizan, adesea sincronizat. La fel ca în perioada campaniei electorale, președinta Maia Sandu rămâne principala țintă a narațiunilor de dezinformare.

Monitorizarea confirmă, totodată, că pe YouTube dezinformarea este amplificată masiv prin secțiunile de comentarii. Conform CJI, 1.495 de comentarii au inclus conținut care încalcă politicile platformei, precum incitarea la ură, discriminarea, hărțuirea, intimidarea, limbajul violent sau apelurile la acțiuni periculoase, inclusiv vătămarea integrității corporale sau moartea, fiind raportabile conform standardelor YouTube.

Raportul integral, intitulat „Dezinformarea despre UE pe YouTube după alegerile parlamentare: narațiuni persistente și mecanisme de amplificare”, este disponibil pe platforma Mediacritica.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CJI #YouTube

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.