La două luni de la integrarea operațională a Republicii Moldova în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), efectele acestei schimbări sunt deja resimțite de cetățeni, diaspora și mediul de afaceri. Conectarea țării la infrastructura europeană de plăți marchează un pas important în modernizarea sistemului financiar și apropierea acestuia de standardele Uniunii Europene, trasnmite bani.md.

Ce este SEPA și ce aduce Republicii Moldova

SEPA permite efectuarea plăților în euro între 41 de țări în aceeași manieră ca o plată internă: cu costuri reduse, procesare rapidă și standardizare unitară. Pentru Republica Moldova, aderarea a însemnat eliminarea unor bariere administrative, reducerea semnificativă a comisioanelor transfrontaliere și creșterea siguranței tranzacțiilor.

Transferurile către spațiul european pot fi acum efectuate la un cost mediu de doar 1,69 euro, comparativ cu costurile de până la 10 ori mai mari ale plăților internaționale tradiționale. În funcție de banca aleasă, unele transferuri pot fi chiar fără comision.

Beneficii pentru cetățeni și diaspora

Cetățenii și diaspora resimt deja schimbarea prin transferuri mai rapide și costuri mult diminuate. O parte mai mare din sumele trimise din străinătate ajung efectiv la destinatari, ceea ce sprijină familiile și crește eficiența remitențelor – o componentă importantă a economiei naționale.

În luna noiembrie, la scurt timp după lansare, 71% dintre toate plățile în euro efectuate de moldoveni s-au realizat deja prin SEPA, semn al ritmului accelerat de adoptare.

Beneficii pentru mediul de afaceri

Pentru companii, SEPA facilitează relațiile comerciale cu partenerii europeni, într-un context în care peste 60% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate către UE. Costurile mai mici de plată și procesarea standardizată contribuie la creșterea competitivității și la eficientizarea fluxurilor financiare.

Doar în primele două luni, prin SEPA au circulat 1,21 miliarde de euro, iar volumul tranzacțiilor în euro a înregistrat o creștere de 35% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Impact economic măsurabil

Primele 60 de zile arată deja rezultate semnificative:

2,38 milioane de euro au fost păstrate în economia Moldovei datorită comisioanelor reduse;
transferurile sunt procesate mai rapid, predictibil și transparent;
costurile de procesare sunt mult mai mici decât cele internaționale tradiționale.

Integrarea are potențialul de a genera economii anuale de circa 20 de milioane de euro, care pot fi redirecționate către investiții, inovație și locuri de muncă.

SEPA – o infrastructură funcțională, în extindere

În prezent, opt bănci comerciale sunt participante SEPA, iar procesul de conectare se extinde și către alți prestatori de servicii de plată. Autoritățile recomandă consumatorilor și companiilor să consulte băncile comerciale pentru a cunoaște condițiile concrete de utilizare a serviciilor SEPA.

Procesul de aderare a început în ianuarie 2024, a fost aprobat în martie 2025, iar integrarea operațională a devenit realitate în octombrie 2025. La doar două luni distanță, SEPA a trecut de la statutul de decizie strategică la o infrastructură activă, cu impact concret în viața de zi cu zi a cetățenilor și în performanța economiei.

Mai multe detalii aici

Statele Unite și Rusia discută despre posibila revenire a companiilor americane pe piața energetică rusă, inclusiv prin reluarea proiectului petrolier Sahalin-1 și cooperarea pentru transportul petrolului rusesc către Europa prin conducta Drujba, potrivit Financial Times.

Negocierile vizează și alte sectoare strategice, însă există divergențe între Washington și Moscova privind condițiile în care ar putea fi încheiate acordurile economice.

Printre variantele discutate de reprezentanții americani și ruși se numără reluarea exploatării comune a petrolului în cadrul proiectului Sahalin-1, din Extremul Orient rus. De asemenea, ar fi analizată posibilitatea implicării companiilor americane în restabilirea livrărilor de petrol din Rusia către Europa prin conducta Drujba, relatează Financial Times, citând persoane implicate în negocieri.

Un alt domeniu vizat este industria aeronautică. Companiile rusești ar putea relua livrările de titan către Statele Unite, un material important pentru fabricarea aeronavelor. În paralel, ar fi luată în calcul posibilitatea ca operatorii aerieni americani să primească acces la spațiul aerian rus pentru zborurile de tranzit, ceea ce le-ar permite să reducă timpul de călătorie și consumul de combustibil pe anumite rute.

Deocamdată, aceste propuneri nu reprezintă acorduri finalizate, iar punerea lor în aplicare depinde de evoluția negocierilor dintre cele două state, scrie Mediafax.

SUA condiționează acordurile economice cu Rusia de încheierea războiului din Ucraina

Potrivit surselor citate de Financial Times, una dintre principalele divergențe dintre Washington și Moscova privește momentul în care ar putea fi încheiate acordurile economice.

Reprezentanții Kremlinului ar fi interesați de reluarea cooperării economice cu Statele Unite în viitorul apropiat. În schimb, administrația americană consideră că încheierea războiului din Ucraina este o condiție necesară pentru semnarea unor înțelegeri de amploare.

Un interlocutor al publicației britanice a explicat că acordurile economice ar urma să fie incluse într-un tratat general de pace, menit să pună capăt conflictului. Totuși, deciziile finale nu au fost luate.

Diplomați occidentali citați de FT consideră că poziția președintelui rus Vladimir Putin reprezintă un obstacol în calea unui acord de pace. Un diplomat european, care a dorit să rămână anonim, a susținut că miza liderului de la Kremlin nu este strict financiară, ci ține de influență și control.

Aceste evaluări reflectă opiniile surselor citate de publicație și nu reprezintă o poziție oficială comună a tuturor participanților la negocieri.

ExxonMobil nu intenționează să revină deocamdată în Rusia

În mediul de afaceri american există în continuare rezerve privind reluarea investițiilor în Rusia. Un exemplu este compania petrolieră ExxonMobil, care deținea anterior o participație de 30% în proiectul Sahalin-1.

Potrivit informațiilor prezentate de Financial Times, compania nu intenționează, deocamdată, să revină pe piața rusă. După retragerea din țară, ExxonMobil a continuat să solicite despăgubiri pentru activele pierdute.

Eventuala reluare a proiectului ar depinde, astfel, nu doar de discuțiile dintre guverne, ci și de deciziile comerciale ale companiilor implicate și de condițiile în care acestea ar putea opera din nou în Rusia.

Trump și Putin au discutat mai multe proiecte economice comune

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, reprezentanții administrației americane au încercat să identifice soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, inclusiv prin propuneri de cooperare economică.

Printre ideile vehiculate în discuțiile privind perioada 2025–2026 s-au numărat exploatarea metalelor rare, comercializarea gazului rusesc pe piața europeană de către companii americane, proiecte în regiunea arctică și construirea unui tunel care să lege Ciukotka, în Extremul Orient rus, de Alaska.

Aceste inițiative nu s-au concretizat, potrivit informațiilor prezentate în materialul citat. În paralel, negocierile economice au continuat, în pofida divergențelor privind războiul din Ucraina și condițiile unei eventuale înțelegeri de pace.

În interiorul administrației americane ar exista, de asemenea, rezerve față de strategia bazată pe stimulente economice pentru Moscova. Funcționari americani citați sub protecția anonimatului de Financial Times au criticat modul în care emisarii implicați în negocieri, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar interpreta obiectivele liderului rus.