Bulgaria se află în pragul aderării la zona euro, urmând ca miercuri seară să devină al 21-lea stat membru, într-un context marcat de temeri că adoptarea monedei unice ar putea provoca scumpiri și ar accentua instabilitatea politică ce afectează țara balcanică.

La miezul nopții, Bulgaria își va lua rămas bun atât de la anul 2025, cât și de la moneda sa leva, care este în uz de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În timp ce guvernele succesive din țara cu 6,4 milioane de locuitori au pledat pentru aderarea la moneda euro în speranța că aceasta va stimula economia celui mai sărac membru al UE, va consolida legăturile cu Occidentul și va proteja împotriva influenței Rusiei, unii s-au opus acestei schimbări.

Bulgaria, care a aderat la UE în 2007, se confruntă cu provocări unice, inclusiv proteste anticorupție care au înlăturat recent un guvern condus de conservatori.

Prim-ministrul Rossen Jeliazkov, aflat la sfârșitul mandatului, a declarat marți că simte totuși că guvernul său a atins o etapă importantă.

„Bulgaria încheie anul cu un produs intern brut de 113 miliarde de euro (aproape 133 de miliarde de dolari) și o creștere economică de peste trei procente, ceea ce ne plasează printre primele cinci țări din UE”, a declarat el înaintea unei ședințe guvernamentale.

El a adăugat că inflația din Bulgaria care se situează în jurul a 3,6%, este „legată de creșterea puterii de cumpărare” și de o economie mai puțin coruptă și în niciun fel de introducerea monedei euro.

Unii bulgari sunt îngrijorați că introducerea monedei euro ar putea duce la creșteri de prețuri. Aceste temeri au fost alimentate parțial de o campanie de protest care a apărut anul acesta pentru „păstrarea levei bulgărești”, care a valorificat o opinie general negativă asupra monedei unice în rândul unei mari părți a populației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Institutului Național de Statistică, prețurile alimentelor au crescut cu cinci procente față de anul precedent în noiembrie, mai mult decât dublu față de media zonei euro.

Unii oameni, inclusiv proprietari de afaceri, s-au plâns că le-a fost greu să pună mâna pe euro, proprietarii de magazine spunând că nu au primit pachetele de euro pentru început pe care le-au comandat.

Posibile perturbări ale plăților, de Revelion

Băncile au avertizat deja cu privire la posibile perturbări ale plăților cu cardul și ale retragerilor de la bancomat în noaptea de Revelion. Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, 49% dintre bulgari sunt împotriva monedei unice.

Euro a fost introdus pentru prima dată în 12 țări la 1 ianuarie 2002. Croația a fost ultima care a aderat în ianuarie 2023.

Aderarea Bulgariei va aduce numărul europenilor care utilizează moneda euro la peste 350 de milioane.

#Bulgaria #moneda euro

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.