Fostul premier Iurie Leancă a fost audiat în ședință de judecată în dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc. După audiere, Leancă a făcut declarații pentru presă, transmite protv.md.

Întrebat de jurnaliști ce își reproșează în legătură cu frauda bancară, fostul premier a declarat că singurul lucru pe care și-l asumă este faptul că nu și-a dat demisia la timp, menționând că alte responsabilități revin altor persoane.

Totodată, Iurie Leancă a vorbit despre un raport privind deoffshorizarea sistemului bancar, care, potrivit lui, nu ar fi fost analizat suficient de experți.

„A fost scăpată o evaluare destul de serioasă. Raportul despre deoffshorizarea sistemului bancar, despre frauda bancară și spălarea banilor, pregătit în 2022, când a fost comitet independent de anticorupție. Aș recomanda experților și presei să lectureze acel raport din 2022. Am sentimentul că a rămas fără atenție. Câte observații au făcut autorii acelui raport pe activitatea Guvernului. Nu există nicio obiecție în acest sens.”

De asemenea, fostul premier a declarat că a aflat despre problemele de la Banca de Economii încă din anul 2013 și că Guvernul ar fi trebuit să intervină.

„Despre dimensiunea reală că Guvernul trebuie să vină cu garanții discuțiile au început în iulie. Până atunci nu se punea problema că statul ar trebui să intervină într-o manieră atât de drastică. În 2013 aflam deja și din discuțiile cu el (n.red. Dorin Drăguțanu), dar știam că la Banca de Economii nu este bine. Nu în zadar s-au întâmplat acele raporturi.”

Referindu-se la așa-numitele atacuri raider, Iurie Leancă a spus că acestea ar fi început încă din anul 2011 și că nu ar fi existat un singur autor.

„Așa-zisele atacuri raider au început încă în 2011 și nu a fost el (Ilan Șor) unicul autor. Ceea ce bănuiesc eu este că în spate au fost și actori din Republica Moldova, dar și din afară.”

Totodată, Leancă a menționat că, după venirea companiei Kroll, au fost inițiate primele analize, însă nu s-ar fi intervenit decisiv la acel moment.

„Imediat după ce a venit Kroll, la insistența mea, au început să vină primele analize, iar raportul respectiv nu s-a intervenit decisiv, în a face o corelație foarte strânsă între procuratura CNA și Kroll, astfel încât reacțiile din partea partenerilor din străinătate, unde s-au dus banii – Cipru, Letonia sau alte țări – să fie mai eficiente.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prima ședință din acest an în dosarul lui Plahotniuc. Este audiat fostul premier Iurie Leancă

#declaratii #Iurie Leanca #martor

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.