Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de fostul comandant al Armatei Naționale, Igor Gorgan, privind retragerea distincțiilor de stat. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată în procesul prin care Gorgan a contestat decretul prezidențial din iunie 2024, ce viza retragerea Medaliei „Meritul Militar” și a Ordinului „Credință Patriei” clasa III, relatează IPN.

Potrivit Curții Constituționale, sesizarea nu a demonstrat încălcarea unor drepturi fundamentale garantate de Constituție, motiv pentru care nu poate fi examinată în fond. Instanța a mai precizat că retragerea distincțiilor este o măsură administrativă, care poate fi contestată în contencios administrativ și nu are caracter penal.

Igor Gorgan a rămas fără distincții în vara anului 2024, după ce a fost acuzat de colaborare cu serviciile de informații militare ale Rusiei. Investigații jurnalistice au susținut că, în perioada în care conducea Marele Stat Major al Armatei Naționale, acesta ar fi transmis periodic informații unui colonel GRU despre situația din Republica Moldova.

Gorgan a fost numit șef al Marelui Stat Major în 2013, dar a fost demis în 2015 la inițiativa ministrului apărării de atunci, Anatol Șalaru, care îl suspecta de spionaj. În 2019 a revenit în funcție, fiind numit de președintele Igor Dodon, însă în 2021 a fost demis din nou, la propunerea ministrului apărării Anatolie Nosatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea Constitutionala #Igor Gorgan

Un vaccin utilizat de zeci de ani împotriva tuberculozei ar putea contribui la reducerea proceselor asociate demenței și bolii Alzheimer. Cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine au observat că vaccinul BCG a redus acumularea unor proteine anormale în creier, inflamația cerebrală și problemele de memorie, în experimente realizate pe șoareci. Rezultatele au fost publicate pe 21 octombrie în revista Science Advances.

În cadrul studiului, oamenii de știință au analizat efectele vaccinului asupra unor șoareci modificați genetic pentru a dezvolta modificări cerebrale caracteristice bolii Alzheimer. Animalele au primit vaccinul la vârsta de trei luni, iar efectele au fost evaluate după opt până la nouă luni.

Potrivit rezultatelor, șoarecii vaccinați au avut o probabilitate de aproximativ cinci ori mai mare de a prezenta semne ale reducerii depozitelor de proteină tau din creier. Totodată, probabilitatea de a dezvolta indicatori ai inflamației persistente a fost de patru ori mai mică. Cercetătorii au observat și rezultate mai bune la testele de memorie și recunoaștere a obiectelor, precum și mai puține semne de atrofie cerebrală.

O posibilă explicație ar fi mecanismul numit „imunitate antrenată”, prin care sistemul imunitar își adaptează răspunsul după contactul cu un anumit stimul. Cercetătorii presupun că acest mecanism ar putea ajuta celulele imunitare să recunoască și să combată procesele asociate acumulării proteinelor anormale în creier.

Interesul pentru această posibilă utilizare a vaccinului BCG este susținut și de cercetări observaționale anterioare pe oameni. Acestea au identificat o asociere între administrarea vaccinului ca imunoterapie pentru cancerul de vezică urinară și un risc mai mic de demență. Reducerile raportate au variat între 12% și 78%, în funcție de studiu și de perioada de monitorizare.

Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că rezultatele nu demonstrează că vaccinul previne demența la oameni. Sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica mecanismele implicate, pentru a evalua siguranța și pentru a stabili dacă efectele observate la animale pot fi reproduse la oameni.

Vaccinul BCG este utilizat pe scară largă împotriva tuberculozei și, în anumite forme de cancer de vezică urinară, ca tratament administrat direct în vezică. Deocamdată, nu există suficiente dovezi pentru a recomanda administrarea acestuia în scopul prevenirii demenței.