Deputații Partidului Socialiștilor susțin că absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei va avea consecințe grave asupra dezvoltării regiunii de sud a Republicii Moldova. Potrivit acestora, reformele promovate în domeniul educației de actuala guvernare riscă să ducă la dispariția instituțiilor de învățământ superior din regiuni.

În cadrul unui briefing de presă, deputata PSRM Ala Ursu-Antoci a declarat că sistemul educațional nu se confruntă doar cu o criză, ci ar fi supus unei „distrugeri conștiente”. Ea a afirmat că reformele prezentate drept soluții ar putea genera, pe termen lung, un exod masiv al tinerilor și cadrelor didactice.

Potrivit socialiștilor, decizia de absorbție nu ar avea la bază argumente academice sau financiare, ci rațiuni politice. Ala Ursu-Antoci a menționat că este inacceptabil ca studenții și profesorii să fie afectați de astfel de decizii, avertizând asupra riscurilor pentru viitorul comunității academice din Cahul.

PSRM a cerut guvernării să oprească procesul de optimizare din sistemul educațional și să mențină autonomia instituțiilor universitare strategice din regiuni. Formațiunea avertizează că măsurile promovate ar putea avea un impact negativ asupra securității demografice și potențialului intelectual al statului.

De cealaltă parte, Ministerul Educației și Cercetării susține că propunerea de constituire a unui centru universitar la Cahul, în componența UTM, a fost discutată cu comunitatea academică locală. Potrivit autorităților, transformarea are drept scop menținerea și dezvoltarea unui centru universitar puternic în sudul țării, în contextul declinului demografic, prin diversificarea programelor de studii și creșterea atractivității acestora.

MEC precizează că alegerea Universității Tehnice a Moldovei se bazează pe capacitatea acesteia de a consolida specialitățile inginerești, IT și agricole, considerate relevante pentru economia națională, precum și pe stabilitatea financiară superioară față de alte instituții analizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#PSRM #Universitatea Cahul

Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și foștii ofițeri Sergiu Balan, Eugeniu Bîrcă, Gheorghe Solomon și Andrei Ținica au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție , în perioada 2017–2018, Valeriu Cojocaru ar fi organizat prezentarea unor date neveridice despre pretinse acțiuni de pregătire a unor dezordini în masă. La indicația și sub controlul acestuia, ofițerii Vladimir Bordian, Balan, Ținica, Bîrca Eugeniu, Apostol, Solomon și Papuc ar fi prezentat procurorilor rapoarte în baza cărora au fost solicitate măsuri speciale de investigații.

Acestea au inclus interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de comunicații electronice și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice. Printre persoanele vizate s-au numărat activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

În materialele dosarului apar, între alții, Vladislav Gribincea, Ruslan Verbițchi, Mihail Tomacinschi, Nicolae Gîrbu, Sergiu Tofilat, Chiril Moțpan, Dan Perciun, Dinu Plîngău, Igor Grosu, Vladimir Bolea și Oazu Nantoi. Potrivit procurorilor, legătura dintre autorii comentariilor online și persoanele supuse ulterior măsurilor speciale de investigații nu a fost demonstrată prin probe.

În cadrul procesului, 14 părți vătămate au susținut acțiunile civile. Instanța le-a admis parțial și a dispus încasarea, în mod solidar, de la inculpați a unor despăgubiri de 35–40 de mii de lei pentru fiecare persoană, pentru prejudiciul moral cauzat. În total, suma se ridică la 495 de mii de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Scandalul interceptărilor a început încă în luna iunie 2019, atunci când portalul de investigaţie RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că sub guvernarea democrată mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale fuseseră interceptați și filați.

Sub lupa procurorilor și a polițiștilor ar fi ajuns 52 de persoane. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Potrivit investigației RISE Moldova, operațiunea de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate s-a derulat cu pretinsa acoperire procedurală a trei dosare penale pornite pe baza unor mesaje pe Facebook sau declarații din conferințe de presă.