Cel puțin 5.000 de persoane au murit în urma protestelor violente care au zguduit Iranul la începutul acestei luni, majoritatea fiind manifestanți, potrivit unui ONG din SUA, scrie Agerpres.

Organizația Human Rights Activists News Agency (HRANA) a confirmat 5.002 decese, dintre care 4.714 în rândul protestatarilor, inclusiv 42 de minori. Alte 207 victime ar fi membri ai forțelor de securitate, iar 39 – trecători. Totodată, ONG-ul investighează aproape 9.800 de posibile decese și estimează că peste 26.800 de persoane au fost arestate, procesul de verificare fiind îngreunat de întreruperea internetului impusă de autorități pe 8 ianuarie.

Un alt ONG, Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, vorbește despre cel puțin 3.428 de protestatari uciși, dar avertizează că bilanțul real ar putea ajunge la 25.000. În schimb, autoritățile de la Teheran au raportat oficial 3.117 decese, dintre care majoritatea sunt clasificate drept „martiri”, membri ai forțelor de securitate sau civili, iar restul drept „răzvrătiți”.

Protestele au început pe 28 decembrie, pe fondul hiperinflației, și s-au extins rapid în mai multe orașe, degenerând în violențe. Represiunea forțelor de ordine a fost descrisă de Amnesty International drept un „masacru”. Regimul condus de Ali Khamenei a acuzat SUA și Israelul că ar fi orchestrat revoltele din exterior.

Între timp, potrivit organizației NetBlocks, accesul la internet, aplicațiile de mesagerie și conexiunile VPN au început să fie reluate parțial, la două săptămâni după blocajul impus de autorități. Statele Unite au susținut recent că Iranul ar fi anulat sute de execuții ale protestatarilor, afirmație respinsă categoric de Teheran, după declarațiile fostului președinte american Donald Trump.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iran #proteste

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.