Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a calculat care au fost costurile Rusiei legate de atacul care a întrerupt sistemul electric și cel de termoficare din Kiev, scrie Digi24.

Rusia a cheltuit peste 10,2 miliarde de ruble (131 de milioane de dolari) pentru atacul aerian din 20 ianuarie care a distrus rețelele electrice și de încălzire din Kiev în plină iarnă, a declarat serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) pe 23 ianuarie, informează Kyiv Independent.

Kiev, oraș cu peste 3 milioane de locuitori, încă se confruntă cu consecințele atacului din 20 ianuarie, în care Rusia a lansat 33 de rachete și 339 de drone împotriva Ucrainei. Atacurile au distrus infrastructura energetică, lăsând mii de locuitori ai capitalei fără încălzire, în condițiile în care temperaturile rămân sub zero grade.

Printre cele 372 de arme cu rază lungă de acțiune utilizate de Rusia în atac s-au numărat rachete balistice Iskander, rachete de croazieră X-101, rachete navale Zirkon reconvertite și rachete false RM-48U utilizate inițial în antrenamentul sistemelor rusești de apărare antiaeriană, precum S-400, potrivit HUR.

Atacul din 20 ianuarie a implicat și mai multe drone cu rază lungă de acțiune bazate pe modelul Shahed fabricat în Iran.

„Pentru a continua să finanțeze mașina de război, Moscova este forțată să majoreze impozitele și accizele și să reducă cheltuielile în sfera socială și în proiectele de investiții guvernamentale”, a declarat HUR.

Atacul a lăsat vaste zone din Ucraina fără energie electrică și încălzire, în mijlocul celei mai reci perioade de la începutul războiului pe scară largă.

Situația de urgență energetică continuă. Cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, DTEK, a anunțat pe 23 ianuarie întreruperi de urgență în regiunile Odesa și Dnipropetrovsk. Astfel de întreruperi afectează în prezent cea mai mare parte a Ucrainei, inclusiv regiunile Cernihiv, Jitomir, Sumi, Harkov, Kiev, Kirovohrad, Poltava și Cerkasî.

Operatorul rețelei electrice de stat din Ucraina, Ukrenergo, a scris pe 23 ianuarie că situația s-a înrăutățit din cauza necesității de a opri mai multe centrale electrice pentru reparații.

Operatorul a îndemnat locuitorii să utilizeze energia electrică cu moderație, în contextul presiunii asupra infrastructurii energetice și al amenințării unor noi atacuri rusești.

Reparațiile și reconectările sunt în curs de desfășurare în toată țara.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#razboi #Rusia #Ucraina

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.