Sute de mii de dolari sau euro ar fi fost în faimoasa sacoșă neagră din dosarul „Kuliok”, potrivit declarațiilor făcute în instanță de fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, audiat în calitate de martor al acuzării, transmite TV8.

Ex-vicepreședintele Partidului Democrat a declarat în fața judecătorilor că Vladimir Plahotniuc i-ar fi spus ce sumă se afla în pungă. Potrivit lui Cebotari, în „kuliok” ar fi fost fie 750 de mii, fie 500 de mii de dolari sau euro. În fața presei, acesta a evitat să confirme exact suma, menționând că evaluarea declarațiilor și a probelor aparține instanței.

În cadrul audierilor, martorul a mai afirmat că a participat la mai multe întâlniri dintre reprezentanții Partidului Democrat și cei ai Partidului Socialiștilor, majoritatea având loc la sediul PDM, dar și într-un restaurant. La discuții ar fi fost prezenți membri ai ambelor formațiuni. Totodată, Vladimir Cebotari a declarat că Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov îi informau despre evoluția negocierilor, precizând că uneori nu era clar dacă discuțiile se purtau cu socialiștii sau cu reprezentanți ai Federației Ruse.

Martorul a mai spus că a primit două stickuri cu înregistrări, pe care urma să le transmită unor reprezentanți ai misiunilor diplomatice. Acesta a precizat că nu a verificat conținutul materialelor și că le-ar fi primit direct de la Vladimir Plahotniuc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 11 februarie, Vladimir Plahotniuc este așteptat în fața judecătorilor pentru a depune mărturii în dosarul în care este vizat Igor Dodon. Cercetarea judecătorească în dosarul „Kuliok” a început pe 4 februarie, iar până în prezent au fost audiați mai mulți martori, printre care deputatul PAS Lilian Carp, fostul lider PDM Dumitru Diacov, ex-ambasadorul Andrei Neguță, fostul premier Pavel Filip, ex-președintele Parlamentului Andrian Candu și fostul deputat Iurie Reniță.

#bani în kuliok #dosar #martori #Plahotniuc

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.