Președinta Maia Sandu a obținut câștig de cauză parțial în procesul privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale intentat împotriva Annei Mihalachi. Potrivit Agora.md, hotărârea a fost pronunțată astăzi, 12 februarie, de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Instanța a admis parțial cererea de chemare în judecată și a obligat-o pe Anna Mihalachi să prezinte scuze publice și să dezmintă informațiile publicate anterior pe Facebook, care îl vizau pe bunicul șefei statului, Mihail Sandu.

Conform deciziei, Mihalachi urmează să publice pe pagina sa personală următorul mesaj:

„Subsemnată, Anna Mihalachi, aduc scuze publice Maiei Sandu pentru afirmațiile denigratoare publicate de mine, pe data de 14 octombrie 2024, pe pagina mea personală de Facebook, afirmații care au afectat memoria bunicului său, domnul Mihail Sandu. Dezmint, în mod public, informația pe care am răspândit-o, potrivit căreia domnul Mihail Sandu ar fi fost trădător, implicat în deportările moldovenilor în Siberia, ar fi dat foc bisericii din sat sau a distrus obiectele de cult, ca fiind false, defăimătoare”.

Totodată, instanța a dispus încasarea din contul Annei Mihalachi a sumei de 450 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată. Hotărârea poate fi contestată la Curtea de Apel Centru în termen de 30 de zile de la pronunțare.

Potrivit sursei citate, nici Maia Sandu, nici Anna Mihalachi nu au fost prezente la ședința de judecată.

Amintim că procesul a fost intentat după o postare publicată în octombrie 2024, ulterior ștearsă, în care se afirma că Mihail Sandu ar fi fost implicat în deportări și ar fi pângărit biserica din sat. Maia Sandu a solicitat în instanță dezmințirea informațiilor, scuze publice și repararea prejudiciului moral în valoare de 50.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#anna mihalachi #Maia Sandu

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.