Avocatul primarului din Durlești susține că nu există probe care să demonstreze implicarea Eleonorei Șaran sau a altor funcționari ai primăriei în presupusele scheme de delapidare a terenurilor. Potrivit apărătorului Sorin Tighinean, dosarul nu conține dovezi privind existența unui prejudiciu și nici indicii că edilul ar fi încercat să se sustragă sau să influențeze urmărirea penală.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, Sorin Tighinean a declarat că singurele probe prezentate de procurori în dosar sunt declarațiile moștenitorilor care au beneficiat de terenurile vizate. Potrivit avocatului, aceste declarații ar confirma, de fapt, nevinovăția funcționarilor, întrucât fiecare moștenitor ar fi fost proprietar legitim al terenului respectiv.

Sorin Tighinean a declarat că nu au existat temeiuri juridice suficiente pentru efectuarea perchezițiilor la domiciliu și în birou, precum și pentru reținerea și plasarea Eleonorei Șaran în arest preventiv pentru 30 de zile.

„În același timp, nu putem ignora presiunea publică și mediatică asupra familiei. În astfel de momente, trebuie să luăm în considerare că prevalează prezumția de nevinovăție. Nimeni nu trebuie condamnat înainte de o hotărâre judecătorească definitivă”, a conchis avocatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea.md oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Amintim că primarul orașului Durlești, Eleonora Șaran, și viceprimarul Mihai Enachi au fost plasați pentru 30 de zile în penitenciar. Potrivit CNA, bănuiții ar fi pus la punct o schemă complexă prin care au deposedat Primăria Durlești de terenuri intravilane.

Percheziții matinale la Primăria Durlești! Edilul, printre persoanele vizate

#avocat #Eleonora Șaran #percheziții Durlești

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.