Managementul Consiliului Audiovizualului (CA) a adresat azi o scrisoare Parlamentului Republicii Moldova și Ministerului Culturii cu cinci propuneri de lege, care prevăd promovarea conținutului local, în special al celui în limba română.
Acestea rezultă din analiza publicată la începutul săptămânii de CA, care a atestat o diminuare a programelor locale difuzate în limba română în anul 2025, după o stagnare la nivelul anului 2023.
Conducerea instituției califică situația drept una alarmantă nu doar prin prisma rolului ce-i revine limbii oficiale a unui stat în demersul de educare a populației și de forjare a coeziunii sociale, ci și din cauză că un astfel de context este susceptibil să fie exploatat de factori ostili externi în vederea promovării propriei agende, inclusiv prin intermediul acțiunilor de manipulare a informației și alterare a integrității spațiului informațional, întreprinse cu scopul periclitării intereselor naționale ale Republicii Moldova, în special a parcursului european al statului.
În virtutea argumentelor expuse supra, au fost înaintate următoarele propuneri de modificări în Codul serviciilor media audiovizuale):
1) stabilirea unei cote de cel puțin 50% de conținut în limba română din totalul emisiei serviciilor media audiovizuale aflate în jurisdicția Republicii Moldova. Reglementarea existentă, care stabilește o cotă a programelor în limba română de cel puțin 80% din conținutul programelor locale realizate, este insuficientă, majoritatea furnizorilor limitându-se la atingerea cotei respective, care, în valori absolute, reprezintă nu mai mult de 6 ore de conținut în limba română din totalul de 24 de ore de emisie;
2) stabilirea obligației difuzării programelor străine în limba originală, cu subtitrare în limba română sau cu dublare a acestora exclusiv în limba română. Reglementările actuale permit difuzarea programelor cu dublare în altă limbă, aceasta fiind preponderent în limba rusă, cu condiția existenței subtitrărilor în limba română. Dat fiind specificul domeniului și dificultățile financiare cu care s-ar putea confrunta furnizorii de servicii media audiovizuale în contextul realizării obligației consemnate, norma ar putea fi aplicată după expirarea unui termen de 3 ani din data intrării în vigoare a acesteia;
3) majorarea cotelor privind responsabilitățile culturale, de la 30% la 50% pentru operele muzicale în limba română și de la 10% la 30% pentru operele muzicale ale compozitorilor, artiștilor-interpreți și producătorilor originari din Republica Moldova, prevăzute la art. 19 alin. (5) al CSMA;
4) majorarea cotelor stabilite pentru ofertele distribuitorilor, prevăzute de art. 55 alin. (3) lit. a) din CSMA pentru serviciile de televiziune în limba română și serviciile de televiziune cu subtitrare/dublare în limba română, de la 50% la 70%;
5) înlocuirea cotelor de programe “locale”, prevăzute de art.4 al Codului nr. 174/2018, cu cote de programe „proprii”, urmând să fie păstrate valorile prevăzute în momentul de față. Controalele realizate de CA au reliefat o tendință alarmantă de preluare reciprocă și concomitentă a conținuturilor realizate de furnizorii de servicii media audiovizuale, fapt care diminuează de facto volumul de conținut local creat, astfel fiind eludată legea din perspectiva spiritului acesteia, cu respectarea formală a literei. În plus, astfel de practici ridică bănuieli rezonabile în privința competiției neloiale și a mimării pluralismului.
”De reiterat că necesitatea unor astfel de ajustări legislative este justificată în vederea atingerii scopului legal de dezvoltare și protejare a spațiului informațional național, cu aplicarea instrumentelor legate de majorarea ponderii programelor locale și a conținutului audiovizual în limba română”, transmite CA.
