Președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a văzut argumente clare în criticile societății civile, după ce a fost modificată legea privind dumirea membrilor Comisiei de vetting. Grosu le-a declarat jurnaliștilor că reforma justiției avansează prea lent și că există încercări deliberate de a tergiversa procesul de evaluare a procurorilor.

„Noi avem un mandat foarte limitat și trebuie să ne mișcăm repede. Reforma este întârziată și vă spun asta în cunoștință de cauză”, spune Grosu.

El a comentat și criticile venite din partea unor reprezentanți ai societății civile, care spun că legea a fost modificată pentru ca Herman von Hebel să ajungă în Comisia de evaluare a procurorilor.

„Este o mică, mare diferență între colegii din societatea civilă și partidele care sunt în Parlament. Ei au tot timpul la dispoziție, noi nu”, a spus președintele Legislativului.

Potrivit lui Grosu, comisia responsabilă de evaluarea procurorilor este funcțională, însă ritmul de lucru trebuie accelerat pentru a evita prelungirea excesivă a procedurilor. În același timp, el a sugerat că în spatele criticilor la adresa procesului s-ar afla persoane interesate să blocheze reforma, inclusiv procurori care au picat evaluările sau sunt deranjați de acest proces.

„Ceea ce își doresc ei este să paralizeze sistemul și să tergiverseze dosarele”, a declarat Grosu.

Șeful Parlamentului a mai spus că există procurori care se află în proces de evaluare încă din 2023 și care nu pot primi o decizie finală, dar nici nu pot pleca din sistem, deoarece demisia ar putea atrage interdicții de a ocupa funcții publice pentru mai mulți ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După ce reglementarea privind numărul de voturi necesare pentru numirea membrilor Comisiei vetting a fost modificată joi, promulgată rapid și publicată în monitorul oficial, vineri proiectul privind acordarea mandatului lui Herman von Hebel în Comisia de evaluarea a procurorilor a fost din nou introdus pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului.

#Comisia de Vetting #Herman von Hebel #Igor Grosu

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.