După ce o mozaică cu Putin, Stalin și Șoigu, care urma să fie amplasată în biserica Ministerului Apărării din Rusia, a ajuns subiect de critici, fețele militarilor trimiși în Ucraina sunt pictate în biserici. Într-un locaș din orașul Pskov, au apărut portretele soldaților Ruslan Șeika și Nicolai Savcenko.

Cei doi au carieră militară în spate. Savcenko a decedat în Zaporojie, iar Șeika – în Lugansk. Nimeni nu știe de ce chipul lor a fost pictat în biserica care poartă numele sfinților Cosma și Damian, iar autorul lucrării afirmă că susține războiul din Ucraina.

Inițial, era planificat ca enoriașii să se închine la patru soldați decedați în Ucraina, conform publicației Sever Realii. Familia a doi dintre ei, însă, nu a oferit fotografii de la care să fie inspirată pictura.

Autorul lucrărilor susține că nu a încălcat vreo regulă religioasă, deoarece nu era reprezentat în chip de sfinți și cu nimb deasupra capului pe Savcenko și Șeika, transmite disinfo.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Pe o icoană este Sfântul Nicolae de Mojaisk, iar jos, la picioare, plutonierul adjutant Nikolai Savcenko. Pe a doua este sfântul mucenic din Paris, iar la picioare – locotenentul major Ruslan Șeika. Amândoi soldații au murit în 2023, după ce au invadat Ucraina. Încercări de sacralizare a „operațiunii militare speciale” au mai fost. Dar e prima dată când vedem soldați reali, cu nume reale”, a comentat situația jurnalistul Vitalie Cojocari.

În anul 2020, în Catedrala Ministerului Apărării din Rusia au apărut icoane și mozaici cu tematică militară, inclusiv referitoare la anexarea Crimeii. Pe pereții bisericii apăreau mai mulți politicieni ruși, printre care Vladimir Putin, Valentina Matvienko, Serghei Șoigu, Veaceslav Volodin și Nikolai Patrușev. La fel, pe una dintre picturi era reprezentat și Iosif Stalin, conform Meduza.

La scurt timp, sursa citată a scris că imaginile politicienilor și a lui Stalin, dar și lozinca despre Crimeea, ar urma să dispară din biserică.

#biserica #icoane #militari #Rusia #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.