Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Lovitură pentru Kiev: Ungaria respinge aderarea la UE și cere stoparea ajutorului militar

10 Mart. 2026, 16:11
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
10 Mart. 2026, 16:11 // În Lume //  Realitatea.md

Parlamentul Ungariei a adoptat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție prin care se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și continuării finanțării nevoilor sale militare de către statele membre ale UE. Potrivit presei ucrainene, propunerea a fost susținută de 142 de parlamentari, în timp ce 28 au votat împotrivă, iar alți 4 s-au abținut.

Documentul adoptat conține o prevedere explicită prin care Ungaria își exprimă opoziția față de aderarea Ucrainei la blocul comunitar, invocând atât războiul aflat în desfășurare, cât și faptul că, conform autorilor rezoluției, Kievul nu ar respecta criteriile necesare pentru integrarea în Uniunea Europeană.

În același timp, parlamentarii solicită guvernului de la Budapesta să nu sprijine începerea negocierilor privind aderarea Ucrainei la UE. Rezoluția cere, totodată, ca sprijinul financiar și livrările de armament către Ucraina să nu fie continuate. De asemenea, documentul subliniază necesitatea prevenirii deturnării fondurilor europene care, ar trebui să fie destinate Ungariei, dar care ar putea fi redirecționate pentru a acoperi nevoile Kievului.

Inițiatorii rezoluției susțin că ponderea Ucrainei în finanțarea bugetului Uniunii Europene pentru următorii șapte ani ar putea depăși 360 de miliarde de euro. Aceștia susțin că situația ar putea apărea și ca urmare a reducerii subvențiilor agricole.

În document este menționat și un plan de reconstrucție a Ucrainei. În baza calculelor prezentate de semnatari, implementarea acestuia ar putea costa fiecare familie maghiară aproximativ 1,4 milioane de forinți, echivalentul a circa 3.600 de euro. Rezoluția salută, totodată, inițiativa guvernului ungar de a organiza o consultare publică privind finanțarea suplimentară pentru Ucraina, sub forma unei petiții naționale.

În același context, documentul solicită executivului de la Budapesta să ia „toate măsurile necesare” pentru a preveni continuarea politicii Uniunii Europene de sprijinire a Ucrainei în război, precum și „implicarea Ungariei și a UE în războiul ruso-ucrainean”.

În paralel cu această decizie politică, autoritățile de la Budapesta au adoptat recent și alte măsuri legate de relația cu Ucraina. Cu o zi înainte, guvernul maghiar a aprobat un decret privind confiscarea valutei și a obiectelor de valoare din vehiculele de transport numerar ale Oschadbank, încercând astfel să stabilească o bază legală pentru acțiunile sale.

Totodată, unul dintre miniștrii-cheie din guvernul condus de Viktor Orban a recunoscut că incidentul cu colectorii de numerar ar fi fost, în esență, un răspuns la „blocarea” de către Ucraina a conductei de petrol Drujba.

De asemenea, luna trecută, Ungaria a blocat adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei. În plus, Budapesta a împiedicat alocarea unui împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, solicitând reluarea aprovizionării cu petrol rusesc prin conducta Drujba.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!