Pe bazinul râului Nistru a fost instituită stare de alertă de mediu pentru 15 zile. Decizia a fost aprobată în unanimitate, duminică de Guvern, în cadrul unei ședințe extraordinare, ca urmare a undei continue de poluare cu produse petroliere.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că această decizie vine după monitorizarea situației în ultimele zile.

„Spre regret, unda de poluare cu produse petroliere continuă să se deplaseze pe cursul râului, iar în unele sectoare din nordul Nistrului, nivelul contaminanților depășește limitele admise”, a precizat șeful executivului.

Starea de alertă este instituită în unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

Potrivit autorităților, monitorizarea permanentă a calității apei, prin prelevarea și analiza probelor în mai multe puncte de pe cursul râului, indică variații ale concentrațiilor detectate, precum și indicatori măriți în zona de nord a râului Nistru. Astfel, sunt necesare măsuri suplimentare și urgente de limitare și eliminare a substanței petroliere, dar și excluderea riscului de contaminare a sistemelor de aprovizionare cu apă din râul Nistru.

În următoarea perioadă, vor fi instalate baraje suplimentare la lacul de acumulare Dubăsari, pentru a nu admite trecerea substanței petroliere. ⁠Va fi făcută inventarierea sondelor de apă de către instituțiile publice și agenții economici privați pentru folosire în caz de necesitate.

Regimul permite instituirea unor restricții privind captarea și utilizarea apei în sectoarele unde analizele indică depășiri ale valorilor admise, pentru a preveni contaminarea sistemelor de alimentare cu apă.

Starea de alertă permite, de asemenea, mobilizarea de resurse suplimentare, inclusiv din rezervele de stat și care nu sunt sub administrarea directă a statului, precum și implicarea structurilor de intervenție suplimentare și integrarea echipelor internaționale care au venit în sprijinul Republicii Moldova prin Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Precizăm că, trei baraje noi de absorbție a poluanților au fost instalate, sâmbătă, de autorități pe râul Nistru. Iar o tabără de gestionare a crizei a fost amenajată în zona satelor Unguri și Arionești, acolo unde militarii și salvatorii au instalat două baraje. Cel de-al treilea baraj a fost instalat în zona stației de captare a apei din satul Cosăuți, raionul Soroca.

Tabără de intervenție la Ocnița și trei baraje absorbante instalate pe râul Nistru pentru limitarea poluării

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Guvern #Nistru #stare de alerta

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.