Autoritățile din Afganistan au acuzat armata din Pakistan că a lansat un atac aerian asupra unui spital din Kabul, în urma căruia cel puțin 400 de persoane și-ar fi pierdut viața.

Potrivit informațiilor furnizate de oficialii afgani, bombardamentul a vizat Spitalul de Tratament pentru Dependența Omar, o unitate medicală destinată persoanelor cu probleme de consum de droguri. Acesta a precizat că unitatea medicală dispunea de 2.000 de paturi, iar în urma raidului „secțiuni mari ale clădirii” au fost distruse, citează Al Jazeera.

„Din păcate, numărul morților a ajuns până acum la 400, în timp ce aproximativ 250 de alte persoane au fost raportate ca fiind rănite. Echipele de salvare sunt în prezent la fața locului, lucrând pentru a controla incendiul și a recupera trupurile rămase ale victimelor”, a declarat oficialul.

Imagini difuzate de posturile locale de televiziune arată pompieri intervenind pentru stingerea incendiilor izbucnite printre ruinele clădirii afectate. Un angajat al spitalului, a relatat pentru agenția AFP momentele dinaintea atacului.

„Erau unități militare peste tot în jurul nostru. Când aceste unități militare au tras asupra avionului, acesta a aruncat bombe și a izbucnit un incendiu”, a spus el.

De cealaltă parte, autoritățile pakistaneze au respins acuzațiile, calificându-le drept „falsă și menită să inducă în eroare opinia publică”. Islamabadul susține că operațiunea militară desfășurată luni a vizat exclusiv instalații militare din Kabul și din provincia Nangarhar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Incidentul are loc pe fondul tensiunilor în creștere dintre cele două state. Cu doar câteva ore înainte, oficialii afgani anunțaseră un schimb de focuri la granița comună, în urma căruia patru persoane au fost ucise în Afganistan. Confruntările dintre cele două părți au intrat astfel în a treia săptămână, fiind descrise drept cele mai violente din ultimii ani.

#Afganistan #razboi #victime

În Ungaria, apa este deviată către Dunăre, iar barjele sunt scufundate în mod intenționat, în încercarea de a crește nivelul extrem de scăzut al râului și de a preveni oprirea penultimei turbine de la Centrala Nucleară Paks.

De luni, de la prânz, s-au deversat în cursul principal al Dunării încă 20 de metri cubi de apă pe secundă din ramura Ráckeve-Soroksár, la Dömsöd, la aproximativ 50 de kilometri sud de Budapesta. Această măsură a determinat creșterea nivelului râului cu aproximativ doi centimetri, infomează Euronews, transmite Mediafax.

Mai în aval, la Paks, la aproximativ 100 de kilometri sud de capitala Ungariei, două barje sunt, de asemenea, pregătite pentru scufundarea controlată. Se pompează apă în corpul acestora, astfel încât să se așeze pe fundul fluviului, formând un prag temporar menit să ridice nivelul apei în apropierea centralei nucleare.

Autoritățile speră că această intervenție va împiedica o nouă oprire a penultimei turbine aflate în funcțiune a centralei, pe măsură ce nivelul Dunării continuă să scadă.

De asemenea, sunt în curs lucrările la construirea unui prag permanent peste râu, între centrala de la Paks și Dunaszentbenedek, un sat situat pe malul opus.

Guvernul maghiar a aprobat proiectul de urgență săptămâna trecută, în urma unei inspecții la fața locului și a unei recomandări unanime din partea experților în gestionarea apelor, energie și apărare.

Construcția va utiliza inițial 35.000 de metri cubi de rocă, cantitatea urmând să crească ulterior la 110.000 de metri cubi, iar proiectul avansează cu „viteză vertiginoasă”, potrivit oficialilor.

Zilele de marți și miercuri sunt considerate critice, prognozându-se o scădere a nivelului Dunării cu încă 14-15 centimetri.

Cu toate acestea, condițiile ar putea începe să se îmbunătățească începând de joi, când se așteaptă ca precipitațiile din bazinul hidrografic austriac al Dunării să determine o creștere a nivelului râului.

România a declarat, la începutul lunii august, stare de urgență din cauza debitului scăzut al Dunării. În încercarea de a determina o creștere a nivelului fluviului, autoritățile române au detonat stânca Pîrjoaia și au coborât 4 barje pe brațul Bala. Deși, temporar, nivelul Dunării a crescut ușor, în cele din urmă, ultimul reactor de la Cernavodă a fost oprit.