Președinta Maia Sandu avertizează că majorarea prețurilor la carburanți generează presiuni inflaționiste semnificative și subliniază că efectele unei crize energetice globale nu pot fi compensate integral de nicio guvernare, transmite Bani.md

Șefa statului a declarat că autoritățile au analizat mai multe scenarii, inclusiv unul pesimist, în cazul în care criza energetică internațională se va prelungi. În funcție de evoluții, măsurile vor fi ajustate, însă impactul nu poate fi eliminat complet.

„Trebuie să nu amplificăm aceste așteptări inflaționiste. Nicio țară, oricât de bogată, nu poate compensa pe deplin efectele unei astfel de crize”, a menționat Maia Sandu.

Președinta a atras atenția că economia Republicii Moldova, care a început să dea semne de revenire, riscă să fie afectată de un nou șoc extern.

„Ar fi un mare păcat ca economia, care a început să se miște într-o direcție mai încurajatoare, să fie lovită de o altă criză. Dar aceasta este realitatea și nu depinde doar de noi”, a spus șefa statului.

În acest context, Maia Sandu a subliniat necesitatea consolidării rezilienței economice, pe lângă cea democratică, în condițiile unei incertitudini globale crescute.

„Trăim într-o lume foarte incertă. Crizele pot veni peste noapte, de foarte departe sau de foarte aproape. De aceea, trebuie să creștem competitivitatea, să optimizăm costurile și, mai ales, să reducem dependența energetică”, a declarat președinta.

Prognozele Băncii Naționale a Moldovei indică o evoluție mai moderată pe termen mediu. Astfel, rata maximă a inflației este estimată la 5,1% în trimestrul III al anului 2026, iar nivelul minim ar urma să coboare la 4,4% în trimestrul II 2027. În medie anuală, inflația este prognozată la 5,0% pentru 2026 și 4,5% pentru 2027.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carburanti #Maia Sadu

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.