Președinta Maia Sandu avertizează că majorarea prețurilor la carburanți generează presiuni inflaționiste semnificative și subliniază că efectele unei crize energetice globale nu pot fi compensate integral de nicio guvernare, transmite Bani.md

Șefa statului a declarat că autoritățile au analizat mai multe scenarii, inclusiv unul pesimist, în cazul în care criza energetică internațională se va prelungi. În funcție de evoluții, măsurile vor fi ajustate, însă impactul nu poate fi eliminat complet.

„Trebuie să nu amplificăm aceste așteptări inflaționiste. Nicio țară, oricât de bogată, nu poate compensa pe deplin efectele unei astfel de crize”, a menționat Maia Sandu.

Președinta a atras atenția că economia Republicii Moldova, care a început să dea semne de revenire, riscă să fie afectată de un nou șoc extern.

„Ar fi un mare păcat ca economia, care a început să se miște într-o direcție mai încurajatoare, să fie lovită de o altă criză. Dar aceasta este realitatea și nu depinde doar de noi”, a spus șefa statului.

În acest context, Maia Sandu a subliniat necesitatea consolidării rezilienței economice, pe lângă cea democratică, în condițiile unei incertitudini globale crescute.

„Trăim într-o lume foarte incertă. Crizele pot veni peste noapte, de foarte departe sau de foarte aproape. De aceea, trebuie să creștem competitivitatea, să optimizăm costurile și, mai ales, să reducem dependența energetică”, a declarat președinta.

Prognozele Băncii Naționale a Moldovei indică o evoluție mai moderată pe termen mediu. Astfel, rata maximă a inflației este estimată la 5,1% în trimestrul III al anului 2026, iar nivelul minim ar urma să coboare la 4,4% în trimestrul II 2027. În medie anuală, inflația este prognozată la 5,0% pentru 2026 și 4,5% pentru 2027.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carburanti #Maia Sadu

Curtea Supremă de Justiție își propune să soluționeze problema miilor de dosare restante și să eficientizeze activitatea instanței prin reducerea duratei de examinare a cauzelor și accelerarea procesului de digitalizare. Măsurile sunt prevăzute în Strategia de dezvoltare instituțională pentru perioada 2026-2030, aprobată joi de plenul CSJ, transmite IPN.

Potrivit CSJ, la începutul anului, peste șapte mii de dosare așteptau să fie examinate, de două ori mai multe decât capacitatea anuală a instituției. Instituția menționează că strategia prevede și modernizarea infrastructurii informatice, implementarea completă a dosarului electronic și introducerea unor sisteme avansate de triaj și căutare bazate pe inteligență artificială. Scopul final este reducerea birocrației și volumul de muncă al asistenților judiciari.

În aceeași ședință, CSJ a aprobat noul Regulament privind organizarea și funcționarea a instituției. Acesta stabilește că dosarele cu impact social semnificativ, cele cu relevanță sistemică sau care vizează probleme sociale delicate vor fi examinate proritar. Prioritate vor avea și dosarele privind persoane vulnerabile, inclusiv atunci când există riscuri pentru viață sau sănătate.

În același timp, Curtea intenționează să-și îmbunătățească și comunicarea cu publicul, inclusiv prin publicarea unor rezumate accesibile ale hotărârilor de referință. Documentul prevede și evaluarea anuală a riscurilor de corupție.

În cadrul aceleiași ședințe, Plenul a decis să amâne aprobarea organigramei Curții. Aceasta urmează să fie examinată împreună cu statul de personal, după definitivarea acestuia. Strategia și noul Regulament au fost aprobate în prima ședință a Plenului CSJ în noua componență, după o întrerupere de mai mulți ani. Întrunirea a devenit posibilă după numirea recentă a cinci judecători. La mijlocul lunii iunie, CSJ avea doar 6 magistrați în funcție și 14 locuri vacante.