Premierul Alexandru Munteanu a renunțat la acțiunile companiei cipriote Tissico Limited după ce RISE a publicat ancheta „Sub acoperișul dictaturii nord-coreene”, în care se menționa inclusiv despre asocierea șefului Guvernului în firma din Cipru, cu o săptămână înainte să fie numit oficial în funcție.

Deși era obligat să declare acțiunile deținute în Tissico Limited, Munteanu nu le-a inclus în declarația de avere pentru anul 2024. În schimb, a indicat acțiunile pe care le deține în VGP prin intermediul companiei cipriote. Acestea apar și în declarația pentru 2025, fără vreo mențiune privind transferul participației.

Prin acțiunile pe care le avea la Tissico, Munteanu controla aproape un sfert din societatea pe acțiuni PJSC „VGP” din Ucraina, un producător internațional de hârtie, cunoscut sub brandul Ruta. Valoarea participației sale este estimată la un milion de euro.

Tissico Limited deține integral acțiunile companiei PJSC VGP din Ucraina, care exportă producția Ruta în peste 20 de țări. Firma a fost fondată în 2011, de o companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice (BVI), regiunea fiind considerată unul dintre cele mai opace paradisuri fiscale din lume, conform Rise Moldova. Ulterior, au existat mai multe tranzacții, inclusiv prin intermediul unor companii din alte paradisuri fiscale, iar într-un final, o parte din acțiuni au fost transferate către Alexandru Munteanu, pe persoană fizică, și două companii cipriote, deținute fiecare de câte un cetățean ceh. Tranzacțiile au avut loc în aprilie 2024.

Cui a cedat Munteanu acțiunile

În octombrie octombrie 2025, înainte ca Maia Sandu să investească Guvernul Munteanu, viitorul premier a cedat pachetul său de 282 de acțiuni din Tissico către o altă firmă din Cipru – Grominston Ltd. Aceasta este controlată de un cetățean ceh.

Cum explică Munteanu ieșirea din Tissico

Alexandru Munteanu a evitat să explice de ce compania cipriotă și tranzacția cotei sale nu se regăsesc în declarațiile lui de avere. Premierul afirmă că la momentul investirii sale în funcție, deși nu exista o cerință legală, a decis să se retragă din acționariat, pentru a evita posibile conflicte de interese.

Potrivit lui, transferurile nu sunt finalizate, „fiindcă partenerii/companiile nu sunt capabile acum, în timpul războiului, să-mi răscumpere acțiunile, dar nu este o urgență pentru mine”.

#actiuni #Alexandru Munteanu #cirpu #firma #ruta

Meta Platforms a respins acuzațiile formulate de mai multe state americane că ar fi urmărit în mod intenționat să-i facă pe copii dependenți de platformele sale Facebook și Instagram în scopul profitului, la începutul unui proces de referință care ar putea aduce schimbări uneia dintre cele mai populare aplicații la nivel global, relatează miercuri Reuters.

Un grup bipartizan format din 29 de state americane a dat în judecată Meta, solicitând despăgubiri de zeci sau chiar sute de miliarde de dolari, precum și schimbări ale modului în care Meta își desfășoară activitatea.

Patru state care conduc acțiunea, California, Colorado, Kentucky și New Jersey, au acuzat Meta că a conceput Facebook și Instagram pentru a atrage utilizatorii tineri, alimentând anxietatea, depresia și chiar sinuciderea, și inducând în eroare consumatorii cu privire la siguranța platformelor.

Toate cele 29 de state au acuzat Meta că a încălcat legea federală prin colectarea și utilizarea necorespunzătoare a datelor personale ale copiilor.

Experții au estimat că procesul, deschis la tribunalul federal din Oakland, California, care a început marți, reprezintă cel mai mare test juridic de până acum privind efectele rețelelor de socializare asupra tinerilor utilizatori, scrie Agerpres.

Meta și alte companii social media, inclusiv Snap, ByteDance, compania-mamă a TikTok, și Alphabet, compania-mamă a YouTube, se confruntă cu mii de procese intentate de state, municipalități, districte școlare și persoane fizice în legătură cu efectul acestor platforme asupra tinerilor utilizatori.

Megan O’Neill, procuror general adjunct al Californiei, a declarat în fața juriului că modelul de afaceri al Meta urmărea „să atragă utilizatorii, să-i țină cât mai mult timp pe platforme, să le colecteze datele și apoi să ascundă adevărul de populație”.

„A funcționat extrem de bine în cazul copiilor”, a afirmat O’Neill, susținând că Meta „avea nevoie de copii și, în același timp, trebuia să îi convingă pe adulții care aveau grijă de acești copii că platformele sunt sigure”.

Paul Schmidt, avocatul Meta, a declarat că nu există nicio îndoială cu privire la faptul că unii utilizatori de rețele sociale se confruntă cu probleme, dar că cercetările nu au arătat nicio legătură clară între utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți și o lipsă a bunăstării.

El a mai spus că Mark Zuckerberg, cofondatorul și directorul general al Meta, împărtășește dorința companiei de a-și îmbunătăți serviciile, ca acestea să nu reprezinte un pericol pentru utilizatori.

Jurații sunt așteptați să emită un aviz consultativ, însă judecătoarea americană Yvonne Gonzalez Rogers va stabili verdictul în cazul răspunderii Meta.