Comisia pentru economie, buget și finanțe din cadrul Parlamentul Republicii Moldova anunță organizarea unor audieri publice dedicate situației de pe piața carburanților. Evenimentul are loc în contextul exercitării funcției de control parlamentar și vizează analiza evoluțiilor recente din sector. Audierile sunt programate pentru data de 8 aprilie 2026, cu începere de la ora 11:30, în incinta Parlamentului, biroul 915.

Potrivit organizatorilor, scopul principal al discuțiilor este evaluarea modului de formare a prețurilor la carburanți, a nivelului de concurență pe piață, precum și a impactului asupra consumatorilor și mediului de afaceri. Totodată, vor fi analizate eficiența mecanismelor de reglementare și monitorizare existente. În cadrul ședinței, instituțiile responsabile urmează să prezinte informații detaliate despre:

evoluția prețurilor la carburanți și factorii care le influențează;
mecanismele de stabilire și reglementare a prețurilor;
volumul importurilor și structura pieței;
nivelul stocurilor de produse petroliere și securitatea aprovizionării;
cadrul normativ și eventualele necesități de ajustare;
impactul asupra consumatorilor și mediului de afaceri;
efectele asupra sectorului transportului rutier, inclusiv asupra tarifelor pentru transportul de pasageri;
provocările actuale și măsurile planificate pentru perioada următoare.

Autoritățile invită reprezentanții instituțiilor relevante, dar și alte părți interesate, să participe la audieri pentru a contribui la o analiză amplă a situației de pe piața carburanților din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#audieri #criza carburanților #parlament

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.