Lunea Mare, prima zi din Săptămâna Patimilor în tradiția ortodoxă, marchează începutul unei perioade de profundă curățenie, atât spirituală, cât și trupească, pentru credincioși. Această zi deschide seria slujbelor speciale dinaintea Paștelui și este considerată un moment de reflecție și pregătire pentru marea sărbătoare.
În biserici are loc o denie cu o semnificație aparte, iar în cadrul liturghiei este citită istoria vieții lui Isus Hristos, pentru a reaminti credincioșilor despre momentul trădării Sale de către Iuda. Totodată, este pomenit smochinul neroditor, blestemat de Mântuitor înainte de intrarea în Ierusalim – un simbol al lipsei de credință și al sterilității spirituale.
Pe lângă dimensiunea religioasă, Lunea Mare este dedicată și curățeniei generale în gospodării. Tradiția spune că în această zi se scoate totul la aerisit, se face ordine în case și în curți, se mătură și se adună gunoaiele. De asemenea, gospodarii repară gardurile, curăță șanțurile de nămol și îngrijesc animalele.
Tot în această perioadă sunt permise muncile agricole, semn că pregătirile pentru Paște nu țin doar de suflet, ci și de gospodărie. Astfel, Lunea Mare devine un simbol al reînnoirii complete – un nou început, în așteptarea Învierii.
