Președintele SUA, Donald Trump, a lansat un atac dur la adresa Papei Leon, după ce acesta a criticat politicile externe și de imigrație ale administrației americane.

Într-o postare pe platforma Truth Social, liderul de la Washington l-a acuzat pe Suveranul Pontif de slăbiciune și de gestionare defectuoasă a relațiilor internaționale.

„Papa Leon este SLAB în privinţa criminalităţii şi dezastruos în politica externă. El vorbește despre «teama» față de administrația Trump, dar nu menționează TEAMA pe care Biserica Catolică și toate celelalte organizații creștine au simțit-o în timpul pandemiei de COVID, când preoții, pastorii și toți ceilalți erau arestați pentru că oficiau slujbe religioase, chiar și atunci când ieșeau afară și păstrau o distanță de trei sau chiar șase metri între ei”, a scris Trump.

Ulterior, acesta a continuat criticile, afirmând că „Leon ar trebui să-şi vină în fire în calitate de Papă” și a declarat jurnaliștilor că nu este un „mare admirator” al pontifului.

Vaticanul a reacționat luni, după atacul lansat de Donald Trump la adresa Papa Leon al XIV-lea. Un oficial papal a respins criticile liderului american, sugerând că atacurile nu sunt motivate de greșelile pontifului, ci de faptul că acesta nu poate fi redus la tăcere.

„Donald J. Trump îl vizează pe Papa Leon al XIV-lea – și, făcând asta, dezvăluie o neliniște mai profundă. Când puterea politică se întoarce împotriva unei voci morale, se întâmplă adesea pentru că nu o poate controla.

Trump nu se contrazice cu Leon; îl imploră să se întoarcă la un limbaj pe care să îl poată stăpâni. Dar Papa vorbește o altă limbă – una care nu poate fi redusă la gramatica forței, a securității sau a interesului național.

În acest sens, atacul este o declarație de neputință. Incapabilă să absoarbă acea voce, puterea încearcă să o delegitimeze. Dar, făcând asta, îi recunoaște implicit greutatea. Dacă Leon ar fi irelevant, nu ar merita niciun niciun cuvânt. În schimb, este invocat, numit, combătut – semn că vorbele sale contează.

Aici se manifestă forța morală a Bisericii. Nu ca o contraputere, ci ca un spațiu în care puterea este judecată după un criteriu pe care nu îl controlează. Leon nu răspunde pe terenul polemicii – și tocmai de aceea rămâne dincolo de raza ei. El este liber.

Și tocmai această libertate – neînarmată și dezarmantă – este, poate, ceea ce deranjează cel mai tare. Și, în același timp, ceea ce contează cel mai mult”, a scris pe X Antonio Spadaro, subsecretar în administrația Vaticanului pentru Cultură și Educație.

Donald J. #Trump targets #PopeLeo XIV—and in doing so, reveals a deeper unease. When political power turns against a moral voice, it is often because it cannot contain it. Trump does not argue with Leo; he implores him to return to a language he can control. But the Pope speaks… pic.twitter.com/X7kesOFAiY

— Antonio Spadaro (@antoniospadaro) April 13, 2026

Papa Leon, cunoscut pentru pozițiile sale prudente, s-a remarcat în ultima perioadă prin critici la adresa conflictului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, început la 28 februarie. De asemenea, liderul Bisericii Catolice a calificat drept „inacceptabilă” amenințarea lui Trump privind distrugerea civilizației iraniene și a cerut o „reflecţie profundă” asupra modului în care sunt tratați migranții în Statele Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Papa Leon #Trump

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.