Stabilirea pensiei pentru cetățenii Republicii Moldova care au muncit în țară, dar aleg să locuiască permanent peste hotare, depinde de tipul acordurilor internaționale încheiate și de principiile în baza cărora acestea funcționează. Autoritățile explică diferențele dintre acordurile bazate pe principiul teritorialității și cele pe principiul proporționalității, precum și impactul asupra dreptului la pensie.

În cazul acordurilor bazate pe principiul teritorialității, dacă o persoană a realizat un stagiu de cotizare în Republica Moldova, dar decide să-și stabilească domiciliul permanent într-un alt stat parte la acord, plata pensiei din Moldova este sistată. Ulterior, aceasta va beneficia de o pensie stabilită de statul în care locuiește, conform legislației acestuia. Practic, beneficiarul nu poate primi pensie simultan din ambele state și nici nu poate alege unde să fie plătită aceasta – condiția de bază este domiciliul permanent.

De exemplu, dacă un cetățean pensionat în Republica Moldova se mută definitiv în Federația Rusă sau Ucraina, plata pensiei din Moldova va fi suspendată, iar persoana va primi pensie în statul respectiv, în funcție de regulile locale.

În ceea ce privește condițiile minime de pensionare, legislația națională prevede că este necesar un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani pentru a beneficia de pensie. Persoanele care nu ating acest prag vor primi doar o alocație socială din partea statului.

Totuși, în cazul acordurilor internaționale bazate pe principiul proporționalității, există posibilitatea de a cumula perioadele de muncă realizate în diferite state. Astfel, dacă o persoană a muncit, de exemplu, 14 ani și 9 luni în Republica Moldova și încă 5 ani în Bulgaria, aceste perioade pot fi totalizate pentru a obține dreptul la pensie. În acest caz, pensia va fi calculată separat de fiecare stat: Republica Moldova va achita partea aferentă perioadei lucrate pe teritoriul său, iar celălalt stat va acorda prestația corespunzătoare stagiului realizat acolo, conform legislației proprii.

Autoritățile subliniază că semnarea acordurilor internaționale în domeniul securității sociale oferă cetățenilor posibilitatea de a-și valorifica integral anii de muncă, indiferent de țara în care au activat legal, asigurând astfel accesul la dreptul de pensie.

Sursa: CNAS.MD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#diasporă #Moldova #pensie #stagiu de cotizare

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.