Procuratura Anticorupție a atacat cu apel sentința pronunțată pe 22 aprilie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, considerând că pedeapsa de 19 ani stabilită de instanță nu reflectă gravitatea faptelor comise.

Astfel, procurorii solicită ca Plahotniuc să fie condamnat la 25 de ani de închisoare, casarea parțială a sentinței și rejudecarea cauzei, argumentând că instanța a confirmat vinovăția acestuia pe baza unor probe clare, a stabilit că faptele au fost comise intenționat, în cadrul unei organizații criminale, și a recunoscut rolul său determinant, inclusiv de organizator și conducător al acesteia.

„Potrivit probelor, infracțiunile au provocat prejudicii enorme sistemului bancar și au afectat grav economia, imaginea și încrederea în instituțiile statului. Acuzarea menționează că nu există circumstanțe atenuante care să justifice o pedeapsă redusă, iar instanța nu a ținut cont suficient de personalitatea inculpatului și de riscul comiterii unor noi infracțiuni”, se arată în comunciatul PA.

Totodată, acuzarea contestă refuzul instanței de a dispune confiscarea a 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, subliniind că recuperarea prejudiciului și confiscarea specială sunt măsuri distincte și pot fi aplicate simultan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tot astăzi, Vladimir Plahotniuc a venit cu o primă reacție după ce, în luna aprilie, a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Fostul lider al Partidul Democrat din Moldova (PDM), a transmis un mesaj prin intermediul avocaților săi, în care susține că procesul de judecată ar fi fost „influențat politic”.

Plahotniuc, după condamnarea la închisoare în dosarul „Frauda bancară”: Erorile vor fi scoase la iveală

Amintim că, în data de 22 aprilie, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de detenție într-un penitenciar de tip închis, prin cumul pe mai multe capete de acuzare, în dosarul fraudei bancare din 2014. Instanța a dispus și obligarea acestuia la plata către stat a echivalentului a peste 63 de milioane de dolari SUA. Potrivit hotărârii, Plahotniuc a fost găsit vinovat de escrocherie, spălare de bani, precum și de crearea și conducerea unei organizații criminale.

#Procuratura Anticoruptie.#sentinta #Vladimir Plahotniuc

Șapte obiective noi, inclusiv șase poduri istorice, ar putea fi incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat, iar alte nouă monumente și 16 imobile din Chișinău ar urma să fie radiate. Modificările sunt prevăzute într-un proiect elaborat de Ministerul Culturii și supus consultărilor publice, transmite IPN.

Printre obiectivele propuse pentru includere se numără podul/tunelul de cale ferată din Gura Camencii, construit în anii 1893-1894, „Podul de fier” peste râul Răut din Vărvăreuca, datat din 1909, podul de piatră peste râul Ciorna din Ciorna, construit în 1896, și podul de piatră peste râpa Bechir din Soroca, din 1913.

Lista mai include „Podul turcesc” peste râul Sărata din Filipeni, un pod de piatră peste râul Bebei din Volintiri și edificiul fostei sucursale a Băncii Naționale Române din Cahul, de pe strada Ioan Vodă cel Cumplit nr. 75, construit în perioada 1939-1944.

În același timp, Ministerul Culturii propune radierea din Registru a nouă monumente singulare și a 16 elemente ale fondului construit al străzilor din municipiul Chișinău. Potrivit documentului, acestea nu existau fizic la data aprobării Registrului, în 1993.

Printre obiectivele propuse pentru radiere se regăsesc biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Calfa, biserica „Sf. Arhanghel Mihail” din Logănești, biserica „Sf. Gheorghe” din Ustia, biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Negrești, biserica de lemn „Sf. Ioan Botezătorul” din Burghelea, biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Petrușeni, fostul conac din Basarabeasca, biserica „Sf. Arhangheli” din Slobozia Mare și o casă individuală de pe strada Ismail nr. 60 din Chișinău.

Necesitatea actualizării Registrului este justificată prin existența unor date eronate privind localizarea, tipul, denumirea și cronologia unor obiective. Ministerul Culturii precizează că Registrul a fost aprobat în baza unei liste întocmite în anii 1991-1993, care nu a fost ulterior actualizată și nu era susținută de dosare individuale de clasare.