Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Maia Sandu, la conferința de 9 Mai: Nu putem tolera suprapunerea comemorării cu glorificarea regimului sovietic

09 Mai 2026, 15:10
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Vlada Ciorici
09 Mai 2026, 15:10 // Actualitate //  Vlada Ciorici

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat astăzi la Conferința științifică națională „9 mai: Comemorare, reconciliere și unitate europeană”, organizată de Ministerul Educației și Cercetării. Evenimentul a avut loc la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” și a reunit cercetători, profesori de istorie și științe sociale, directori de instituții de învățământ, elevi, precum și reprezentanți ai corpului diplomatic.

În discursul său, șefa statului a menționat importanța unei culturi a memoriei bazate pe fapte istorice și nevoia de a ancora în societate adevărul despre evenimentele din 1945 și consecințele dramatice ale acestora. „9 mai este Ziua Victoriei — iar sacrificiul celor care au luptat și care au murit în al Doilea Război Mondial trebuie respectat și marcat cu demnitate. Dar istoria nu s-a oprit în 1945″, a declarat Președinta Maia Sandu, amintind suferințele prin care au trecut oamenii din țara noastră în perioada postbelică — deportările, foametea organizată, represiunea și încercările de suprimare a identității naționale. „Nu putem să tolerăm suprapunerea comemorării victimelor războiului cu glorificarea regimului sovietic”, a subliniat șefa statului.

Președinta a accentuat, totodată, legătura dintre memoria războiului și proiectul european:

„Nu există nicio contradicție între ideea de cinstire a Zilei Victoriei și celebrare a Europei. Dimpotrivă. Proiectul european s-a născut tocmai din lecția devastatoare a războiului și a totalitarismului. Din convingerea că pacea și libertatea trebuie să înlocuiască ura și imperialismul.”

Șefa statului s-a referit și la războiul cognitiv cu care se confruntă țara noastră — o formă de agresiune care vizează inclusiv manipularea memoriei colective și falsificarea trecutului pentru a influența prezentul și viitorul. De asemenea, Președinta a vorbit despre modul în care propaganda rusă încearcă să justifice războiul de agresiune împotriva Ucrainei prin denaturarea istoriei și negarea identității poporului ucrainean. În context, șefa statului a punctat că „apărarea adevărului ține de reziliența democratică și de securitatea națională”.

În încheiere, Președinta Maia Sandu a reafirmat că parcursul european al Republicii Moldova presupune învățarea și transmiterea către generațiile viitoare a lecțiilor istoriei:

„Viitorul european al Republicii Moldova înseamnă asumarea trecutului, așa cum înseamnă alegerea adevărului în locul propagandei.”

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.