Tot mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova primesc refuz de intrare în Uniunea Europeană. În 2025, moldovenii s-au clasat pe locul trei în topul cetățeniilor din afara UE cu cele mai multe cazuri de interdicție la frontierele externe ale blocului comunitar, potrivit unui nou raport publicat de Eurostat.

Datele arată că 11.660 de cetățeni moldoveni au fost opriți la granițele Uniunii Europene în acest an. Mai multe refuzuri au fost înregistrate doar în cazul cetățenilor din Ucraina – 26.975 de cazuri și Albania – 12.430.

Potrivit raportului, majoritatea moldovenilor au fost refuzați la frontierele terestre ale UE, în special în state precum Polonia, Croația și România, unde au fost raportate cele mai multe cazuri de interdicție la intrare.

În total, statele Uniunii Europene au refuzat în 2025 intrarea a 132.600 de cetățeni din afara spațiului comunitar, cu 7,1% mai mult decât anul trecut. Aproape 54% dintre refuzuri au avut loc la frontierele terestre, peste 43% la aeroporturi, iar restul – la frontierele maritime.

Eurostat precizează că printre cele mai frecvente motive pentru refuzul intrării se numără lipsa documentelor care justifică scopul călătoriei și condițiile șederii, depășirea termenului legal de aflare în spațiul european sau lipsa unei vize ori a unui permis de ședere valabil.

Raportul mai arată că, la nivel european, numărul persoanelor returnate din UE după ordine de părăsire a teritoriului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, semn că statele europene înăspresc măsurile privind controlul migrației și accesul cetățenilor din afara Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #refuzuri de intrare #UE

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.