Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat marți, 19 mai, că este „foarte îngrijorat” de amploarea epidemiei de Ebola și de viteza cu care aceasta se răspândește. Boala a provocat până în prezent 131 de decese în Republica Democrată Congo (RDC), citează Agerpres.

În acest context, duminică, 17 mai, șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a anunțat stare de urgență de sănătate publică internațională, ridicând nivelul de alertă din cauza epidemiei de Ebola care afectează RDC și Uganda.

„Este pentru prima dată când un director general declară o USPPI înainte de a convoca un comitet de urgență”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus la Geneva, în cadrul discursului susținut la adunarea anuală a statelor membre OMS. Acesta a subliniat că decizia „nu a fost luată cu ușurință”.

Autoritățile sanitare precizează că epicentrul epidemiei se află în provincia Ituri, în nord-estul RDC, la granița cu Uganda și Sudanul de Sud, o zonă caracterizată prin mobilitate intensă a populației din cauza activităților miniere.

Potrivit datelor prezentate de OMS, „până în prezent au fost confirmate 30 de cazuri în RDC, în provincia Ituri”, iar Uganda a raportat două cazuri confirmate în capitala Kampala, dintre care un deces.

De asemenea, Tedros Adhanom Ghebreyesus a menționat că „un cetățean american a fost testat pozitiv și transferat în Germania”. Specialiștii atrag atenția că Ebola rămâne o boală extrem de contagioasă, în pofida existenței unor vaccinuri și tratamente eficiente doar pentru anumite tulpini, precum Zair.

Virusul a provocat peste 15.000 de decese în Africa în ultimele cinci decenii, iar RDC a mai înregistrat o epidemie între august și decembrie 2025, soldată cu cel puțin 34 de decese. Cea mai gravă epidemie anterioară a dus la aproximativ 2.300 de morți între 2018 și 2020.

Totodată, un grup de experți coordonat de OMS urmează să se reunească pentru a analiza posibile opțiuni de vaccinare și combatere a focarului actual din estul RDC. În prezent, nu există vaccinuri sau tratamente aprobate pentru tulpina Bundibugyo a virusului Ebola, care are o rată de mortalitate de până la 40%.

Reprezentanții Centrului African pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC Africa) au precizat că vor analiza datele disponibile pentru a stabili cea mai eficientă strategie de intervenție în lipsa unor contramăsuri specifice pentru această tulpină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alerta #de Ebola #epidemie #OMS

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china