O femeie din Ucraina, care nu a declarat sume mari de bani, a fost condamnată. Totodată, suma totală de 35.000 de dolari urmează să fie confiscată în folosul statului, iar femeia ar urma să achite jumătate din amenda de 150.000 de lei, dacă își va onora obligația în primele trei zile lucrătoare.

Incidentul a avut loc în luna martie 2025. Inculpata a intrat în Republica Moldova prin postul vamal din Palanca, Ștefan Vodă, în calitate de pieton, fără să declare suma de bani. Ulterior, nici la Aeroportul Internațional Chișinău nu a declarat banii, pornind spre Istanbul, chiar dacă această obligație de declarare a sumelor de peste 10.000 euro este indicată pe panouri în limba ucraineană, engleză și română.

Femeia a refuzat să declare suma de bani chiar și după ce a fost supusă controlului de către un polițist de frontieră, inclusiv în zona pieptului, într-o încăpere separată. În cele din urmă, aceasta a scos din lenjeria intimă prima tranșă de bani ascunsă și a declarat că suma ar fi cuprinsă între aproximativ 4.000 și 8.000 de dolari.

„La controlul regulamentar care a urmat în așa cazuri, inspectorii vamali au depistat că de fapt aceasta avea ascunși $20.000, iar în rucsac, alți $15.000 (chiar dacă după depistarea primei sume, aceasta a declarat că nu mai are alți bani ascunși). Totuși, aceasta ar fi putut să evite răspunderea penală, dacă declara banii și completa formularul tipizat (declarația vamală valutară), cu posibilitatea să-și continue călătoria spre Istanbul.

Potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău, aceasta ar fi ascuns prima sumă în lenjeria intimă din motivul că „îi era frică să nu-i piardă și că i-a pus într-un loc sigur””, transmite Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale (PCCOCS).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

PCCOCS precizează că femeia nu are voie să iasă de pe teritoriul Republicii Moldova, iar până la rămânerea definitivă a sentinței, aceasta beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

#femeie condamnată #lenjerie intima #nedeclarare bani

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.