Piața muncii din Moldova a devenit una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei, în condițiile în care tot mai puțini oameni sunt disponibili să lucreze, iar migrația și îmbătrânirea populației pun presiune directă pe companii, salarii și inflație. Concluziile au fost prezentate de experții Grupului Băncii Mondiale în cadrul discuțiilor cu Clubul Presei Economice, dedicate perspectivelor economice ale Moldovei și transformărilor de pe piața muncii, scrie BANI.MD.

Datele prezentate arată că aproape 50% dintre adulții apți de muncă sunt inactivi, în timp ce populația de vârstă activă continuă să scadă și va continua să se reducă până în 2050. În paralel, șomajul general este sub 4%, iar în rândul tinerilor ajunge la 7,4%, ceea ce indică nu lipsa locurilor de muncă, ci lipsa oamenilor disponibili pentru angajare.

Totodată, experții spun că piața muncii este „tensionată”, iar deficitul de forță de muncă deja împinge salariile în sus. Astfel, în lipsa unor măsuri eficiente, această presiune salarială riscă să alimenteze și mai mult inflația, care și așa rămâne ridicată din cauza scumpirilor externe și a crizelor regionale.

Una dintre cele mai mari probleme rămâne migrația. Pentru mulți tineri și bărbați apți de muncă, plecarea peste hotare a devenit alternativa la angajarea în Moldova. Raportul arată că peste jumătate dintre tinerii NEET, cei care nici nu lucrează și nici nu studiază, declară că muncesc deja în străinătate sau se pregătesc să plece. În cazul femeilor tinere, două treimi invocă responsabilitățile de îngrijire și lipsa serviciilor sociale drept principal motiv pentru ieșirea de pe piața muncii, potrivit sursei citate.

În același timp, salariile din Republica Moldova sunt comparate tot mai des cu veniturile din diaspora, susțin experții Băncii Mondiale. Remitențele ridicate au crescut pragul salarial acceptat de populație, iar multe persoane refuză locuri de muncă considerate slab plătite sau cu productivitate redusă. Datele prezentate arată că 42% dintre tinerii șomeri au refuzat un loc de muncă din cauza salariilor mici, influențați inclusiv de veniturile rudelor din străinătate.

Situația este agravată și de exodul specialiștilor. Potrivit raportului, lucrătorii mai educați și mai tineri emigrează disproporționat, ceea ce creează deficit de competențe și încetinește transformarea economică a țării.

„Câștigurile de participare nu se traduc automat în ocupare internă mai mare. Fără creare de locuri de muncă mai productive, noua ofertă de muncă va fi absorbită probabil în străinătate”, avertizează experții.

Datele mai arată că participarea bărbaților la piața muncii este sub nivelul Uniunii Europene și al Balcanilor de Vest pentru majoritatea grupurilor de vârstă. Participarea femeilor este mai apropiată de cea din Balcanii de Vest, însă rămâne sub media europeană, în special pentru categoria 25-54 de ani. În același timp, participarea tinerilor stagnează, fenomen descris drept o problemă structurală alimentată de criza demografică.

Pentru a evita adâncirea crizei de pe piața muncii, Banca Mondială recomandă măsuri urgente: creșterea participării femeilor și tinerilor la muncă, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și vârstnicilor, facilitarea revenirii diasporei, modernizarea educației și dezvoltarea competențelor digitale. Experții mai recomandă simplificarea regulilor pentru investiții și crearea de locuri de muncă mai productive, astfel încât economia să poată păstra forța de muncă în țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În paralel, economia Moldovei continuă să fie afectată de șocurile externe. Banca Mondială estimează o creștere economică de 1,9% în 2026, după avansul de 2,4% din 2025, însă avertizează că impactul conflictului din Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și presiunile asupra agriculturii vor menține inflația ridicată și vor afecta economia inclusiv în 2027.

#banca mondiala #migratie #Piata muncii #Republica Moldova

Puține lucruri de pe Pământ au rezistat atât de mult timp în fața schimbărilor. În timp ce clădirile istorice și invențiile care au marcat evoluția omenirii ne atrag atenția, există și minuni ale naturii pe lângă care trecem uneori fără să le cunoaștem povestea, scrie antena3.ro.

Copacii se numără printre cele mai longevive forme de viață de pe planetă. De-a lungul mileniilor, au oferit umbră, adăpost și oxigen, devenind repere ale unor locuri și martori tăcuți ai istoriei. Unii dintre ei au supraviețuit mii de ani, încă dintr-o perioadă în care civilizația arăta cu totul altfel.

Dar unde se află cel mai bătrân copac din lume și care este secretul longevității sale?

Methuselah, pinul care a supraviețuit timp de milenii

În Munții Albi din California, Statele Unite, crește unul dintre cei mai vechi copaci cunoscuți de pe Pământ. Este un pin din specia Great Basin bristlecone pine, botezat Methuselah, după personajul biblic Matusalem, bunicul lui Noe, despre care Biblia spune că a trăit 969 de ani.

Copacul a fost descoperit în anii 1950 de cercetătorul Edmund Schulman și a devenit celebru pentru vârsta sa impresionantă. Este considerat cel mai bătrân copac individual, care nu face parte dintr-o colonie de arbori conectați prin același sistem de rădăcini, a cărui longevitate a fost confirmată prin metode științifice.

Methuselah nu este însă singurul exemplar remarcabil din această zonă. În apropiere se află un alt pin, al cărui nume nu a fost făcut public și despre care cercetătorii au stabilit că ar putea fi chiar mai vechi.

Câți ani are cel mai bătrân copac din lume?

Vârsta copacilor poate fi stabilită prin analizarea inelelor de creștere, fiecare dintre acestea oferind indicii despre un an din viața arborelui.

În cazul lui Methuselah, au fost prelevate probe în 1957. Ulterior, dendrocronologul Tom Harlan, de la Laboratorul de Cercetare a Inelelor Arborilor al Universității din Arizona, a comparat inelele de creștere și a confirmat că arborele are peste 4.800 de ani.

În 2009, același cercetător a analizat și o probă mai veche, prelevată de Edmund Schulman dintr-un alt pin din Munții Albi, înainte de moartea acestuia. Proba provenea de la un copac viu, rămas fără nume, despre care s-a estimat că are peste 5.000 de ani. Acesta ar putea fi, așadar, cel mai bătrân arbore viu individual a cărui vârstă a fost verificată.

Înainte ca Methuselah să fie recunoscut drept unul dintre cei mai bătrâni arbori vii din lume, recordul îi era atribuit pinului Prometheus, din statul Nevada. Copacul a fost tăiat în 1964 de Donald Rusk Currey, un doctorand care studia istoria climatică a regiunii. Analiza ulterioară a inelelor de creștere a arătat că arborele avea aproximativ 4.900 de ani, existând estimări potrivit cărora ar fi putut depăși 5.000 de ani. Circumstanțele tăierii rămân controversate, iar dispariția sa este considerată unul dintre cele mai cunoscute exemple ale pierderii unui exemplar natural excepțional în urma unei intervenții umane.

Numele Prometheus provine din mitologia greacă, de la titanul care le-ar fi oferit oamenilor focul.

De ce este ținut secret locul în care se află Methuselah?

Pădurea Ancient Bristlecone Pine se găsește în Munții Albi din California și adăpostește exemplare de pini care au supraviețuit timp de milenii.

Cu toate acestea, poziția exactă a lui Methuselah și a copacului despre care se crede că este și mai vechi a fost păstrată secretă. Măsura a fost luată pentru a preveni deteriorarea arborilor, vandalismul sau alte intervenții care le-ar putea pune în pericol existența.

Timp de decenii, nici măcar fotografiile care ar fi permis identificarea cu ușurință a exemplarelor nu au fost distribuite pe scară largă. În 2021, însă, imagini apărute online au făcut ca localizarea lui Methuselah să devină mai ușor de identificat.

Importanța protejării arborilor cu valoare istorică a revenit în atenția publicului și după un incident petrecut în Marea Britanie.

În septembrie 2023, celebrul sicomor din Sycamore Gap, comitatul Northumberland, a fost tăiat intenționat. Copacul, vechi de aproximativ 300 de ani, devenise un reper cunoscut, aflat într-o depresiune naturală a terenului, lângă Zidul lui Hadrian.

În 2025, doi bărbați, Daniel Graham și Adam Carruthers, au fost condamnați la câte patru ani și trei luni de închisoare pentru tăierea ilegală a arborelui și deteriorarea Zidului lui Hadrian, monument protejat și inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Care este secretul longevității acestor copaci?

Pinii din specia Great Basin bristlecone pine sunt considerați printre cei mai longevivi arbori de pe planetă. Ei cresc în regiunile montane înalte din California, Nevada și Utah, în condiții care ar fi dificile pentru multe alte specii.

Secretul longevității lor este legat tocmai de mediul neprielnic în care se dezvoltă. Temperaturile scăzute, solurile sărace și condițiile aspre încetinesc considerabil creșterea copacilor.

Ritmul lent de dezvoltare contribuie la formarea unui lemn foarte dens, care îi ajută să reziste mai bine putrezirii, insectelor și ciupercilor. Astfel, deși cresc în condiții dificile și pot avea un aspect aparent fragil, acești arbori reușesc să supraviețuiască mii de ani.

Longevitatea lor este o dovadă a modului în care unele specii se adaptează mediului și rezistă în fața unor schimbări care se desfășoară pe perioade mult mai lungi decât o viață omenească.