Bitcoin continuă să piardă teren pe piețele financiare, investitorii orientându-se tot mai mult către companiile din domeniul inteligenței artificiale și al semiconductorilor, considerate în prezent mai atractive din perspectiva randamentelor, relatează AFP și Agerpres.

Cea mai cunoscută criptomonedă din lume s-a apropiat joi de cel mai redus nivel din ultimele luni, după o nouă serie de scăderi care au afectat piața activelor digitale.

Potrivit analistei Swissquote, Ipek Ozkardeskaya, bitcoin „și-a pierdut brusc atractivitatea” în comparație cu „potențialul de creștere” al companiilor din sectorul tehnologic, în special al producătorilor de cipuri și al firmelor specializate în inteligență artificială.

Analiștii ByteTree susțin că investitorii își mută capitalul către aceste domenii, în contextul în care industria semiconductorilor valorează aproximativ 17.000 de miliarde de dolari. În opinia lor, „Bitcoin este în mod clar perceput ca unul dintre perdanții revoluției AI”.

Joi după-amiază, bitcoin era tranzacționat la aproximativ 63.864 de dolari, în scădere cu 1,61%, apropiindu-se de pragul de 60.000 de dolari, nivel sub care nu a mai coborât din octombrie 2024.

După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat, piața criptomonedelor a fost impulsionată de promisiunile favorabile sectorului, iar bitcoin a atins maxime istorice de aproape 110.000 de dolari, iar ulterior chiar peste 126.000 de dolari. Entuziasmul s-a diminuat însă pe fondul întârzierii reformelor promise și al incertitudinilor economice.

Presiunea asupra pieței a fost amplificată în această săptămână de informația că Strategy, compania cunoscută pentru deținerea unuia dintre cele mai mari portofolii de bitcoin din lume, a vândut 32 de monede pentru aproximativ 2,5 milioane de dolari.

Potrivit presei de specialitate, este prima vânzare de bitcoin efectuată de companie după 2022. Decizia a surprins investitorii, în condițiile în care cofondatorul Strategy, Michael Saylor, susținuse în repetate rânduri că nu intenționează să renunțe la deținerile sale.

„A fost ultimul cui în sicriu” pentru încrederea investitorilor, a comentat Ipek Ozkardeskaya.

Analista mai atrage atenția că accelerarea inflației, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu, sporește așteptările privind majorarea dobânzilor în Statele Unite, ceea ce face dolarul american și obligațiunile de stat mai atractive pentru investitori decât activele riscante, precum criptomonedele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AI #bitcoin

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.