Republica Moldova își propune să dezvolte turismul medical și să atragă mai mulți pacienți străini pentru tratamente stomatologice, intervenții chirurgicale și servicii de recuperare. Autoritățile estimează o creștere de până la 20% a numărului turiștilor medicali și de 15% a veniturilor din acest segment, însă nu dispun, în prezent, de date oficiale consolidate privind acest domeniu, scrie IPN.

Promovare pe piețele externe

Într-un răspuns pentru IPN, Oficiul Național al Turismului din Republica Moldova precizează că țara este promovată ca destinație cu servicii medicale de calitate, la prețuri competitive, inclusiv pentru recuperare fizică și psihică după intervenții.

Potrivit ONT, piețele-țintă sunt Emiratele Arabe Unite, Europa de Vest, Israel și Marea Britanie, iar atragerea turiștilor medicali va fi susținută prin campanii de marketing digital în orașe și state considerate relevante pentru turismul medical și dentar.

Servicii și profilul pacientului

ONT menționează că în acest segment sunt promovate servicii precum proceduri stomatologice la prețuri competitive, chirurgie plastică, fertilizare in vitro, investigații costisitoare precum RMN și scanări, dar și servicii de recuperare. Totodată, Republica Moldova este prezentată ca o destinație atractivă pentru pacienții care caută un raport bun între calitate și preț sau care vor să evite timpii mari de așteptare din sistemele medicale din țările lor.

Organizația descrie turistul medical ca fiind, de regulă, o persoană cu vârsta între 35 și 65 de ani, cu venituri medii sau mari. Potrivit ONT, aceștia pot călători singuri sau în cuplu și apelează la servicii precum tratamente medicale sau stomatologice, proceduri de fertilizare ori chirurgie plastică. De cele mai multe ori, rezervările sunt făcute la recomandarea prietenilor sau a familiei, prin căutări online sau direct la clinică.

Prin urmare, ONT precizează că dezvoltarea domeniului ar necesita implementarea standardelor ISO de către prestatorii de turism medical, pentru creșterea siguranței, precum și modernizarea centrelor de balneoterapie și reabilitare. De asemenea, organizația propune dezvoltarea unor produse turistice de recuperare și organizarea unor excursii ușoare de o zi pentru pacienții aflați în convalescență după intervenții.

Datele centralizate lipsesc

Într-un răspuns pentru IPN, Ministerul Sănătății precizează că nu există un registru de date oficiale consolidate privind țările de origine ale pacienților străini, cele mai solicitate servicii medicale sau impactul economic al acestui sector.

Potrivit ministerului, instituțiile medicale care oferă servicii, inclusiv pacienților străini, trebuie să respecte aceleași cerințe ca și ceilalți prestatori din Republica Moldova. Acestea includ autorizarea sanitară, acreditarea națională, asigurarea calității și siguranței actului medical, respectarea drepturilor pacientului, confidențialitatea, protecția datelor cu caracter personal și obținerea consimțământului informat.

În același timp, instituția precizează că acreditarea națională se realizează conform cadrului normativ, iar acreditările internaționale, acolo unde există, țin de inițiativa fiecărei instituții medico-sanitare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #turism medical

Un atac cu drone a provocat un incendiu în portul Ust-Luga, de la Marea Baltică, în nord-vestul Rusiei. Trei muncitori au fost răniți, iar o centrală electrică a fost scoasă din funcțiune. Informațiile au fost anunțate miercuri de guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, potrivit Reuters.

Oficialul rus a declarat că, în timpul atacului, apărarea antiaeriană ar fi doborât 150 de drone deasupra regiunii. Mai multe imagini și înregistrări video publicate pe rețelele sociale, arată incendii și coloane mari de fum în zona portului.

Ust-Luga este unul dintre cele mai importante puncte de export ale Rusiei la Marea Baltică, prin care sunt transportate petrol, produse petroliere, cereale și alte mărfuri. În regiunea Leningrad se află și o mare rafinărie de petrol, precum și orașul Sankt Petersburg.

Portul se află sub sancțiunile Uniunii Europene, Canadei, Regatului Unit, Statelor Unite și Elveției. Potrivit Comisiei Europene, acesta este utilizat inclusiv pentru transportul petrolului rusesc prin intermediul așa-numitei flote fantomă.

Atacul a fost însoțit de alerte de securitate în mai multe state de la Marea Baltică. Letonia și Lituania au avertizat populația din anumite regiuni să se adăpostească, după ce drone neidentificate au pătruns în spațiul lor aerian din direcția Rusiei sau Belarusului. NATO a ridicat avioane de vânătoare pentru misiuni de apărare aeriană. Nu au fost raportate victime în aceste două țări.

Și Finlanda a impus restricții temporare asupra unei părți din spațiul aerian și maritim din estul Golfului Finlandei. Autoritățile au explicat că măsura este una de precauție, pentru protejarea populației și pentru a permite intervenția în cazul unor eventuale amenințări cu drone.

Incidentele au amplificat îngrijorările privind extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor NATO vecine cu Rusia și Belarus. Moscova acuză Kievul că ar folosi spațiul aerian al Alianței pentru atacuri, în timp ce Ucraina susține că unele drone au fost deviate de bruiajul electronic rusesc.