Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Investiție de 50 de milioane de euro: 20 de școli-model din Republica Moldova vor fi modernizate

11 Iun. 2026, 17:22
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
11 Iun. 2026, 17:22 // Societate //  Cătălina Boico

20 de școli din diferite regiuni ale Republicii Moldova vor beneficia de investiții pentru renovare, dotare și modernizare după ce astăzi, 11 iunie 2026, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru proiectul „Reabilitarea și modernizarea școlilor din Moldova”.

Instituțiile selectate fac parte din rețeaua celor 90 de școli-model și urmează să beneficieze de lucrări de renovare capitală, modernizarea spațiilor educaționale, dotarea laboratoarelor și dezvoltarea infrastructurii digitale, astfel încât să ofere condiții de studii mai bune pentru elevi și cadrele didactice. Valoarea totală a investițiilor destinate celor 20 de școli este de 50 de milioane de euro.

Proiectul va fi finanțat printr-un pachet care include un împrumut de 40 de milioane de euro acordat de BEI, un grant de 2 milioane de euro acordat prin Platforma de Investiții pentru Vecinătate și o contribuție de 8 milioane de euro din partea Republicii Moldova, prin Mecanismul de Reformă și Creștere.

Totodată, în instituțiile de învățământ vor fi renovate clădirile și spațiile educaționale, vor fi amenajate săli de clasă dotate cu mobilier ergonomic și tehnologie digitală, vor fi modernizate laboratoarele de fizică, chimie, biologie și informatică, iar bibliotecile vor fi transformate în centre de resurse educaționale cu acces la conținut digital. Proiectul prevede, de asemenea, îmbunătățirea conectivității la internet, amenajarea spațiilor de recreere și a zonelor verzi, precum și crearea condițiilor necesare pentru incluziunea elevilor cu cerințe educaționale speciale.

„Proiectul reprezintă una dintre cele mai ample investiții în infrastructura educațională din ultimii ani și va contribui la transformarea școlilor-model în centre educaționale moderne, capabile să ofere oportunități de învățare de calitate pentru mii de elevi din întreaga țară”, a spus ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele 20 de instituții incluse în această etapă a proiectului sunt: Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” din municipiul Bălți, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din Colibași, Cahul, Gimnaziul „Galata”, Gimnaziul nr. 86, Liceul Teoretic „Mihai Marinciuc”, Gimnaziul „Nicolae H. Costin”, Gimnaziul „Decebal”, Liceul Teoretic cu Profil Sportiv „Gloria”, Liceul Teoretic „Petru Zadnipru” și Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare” din municipiul Chișinău, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Ciorescu, Liceul Teoretic „Hyperion” din Gura Galbenă, Cimișlia, Liceul Teoretic Balatina din Glodeni, Liceul Teoretic Lăpușna din Hîncești, Liceul Teoretic „Boris Cazacu” din Nisporeni, Gimnaziul „Gheorghe Rîșcanu” din Râșcani, Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Rădoaia, Sîngerei, Liceul Teoretic „Constantin Stere” din Soroca, Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Telenești și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Ungheni.

Rețeaua Școlilor Model este o inițiativă lansată de Ministerul Educației și Cercetării pentru a crea, în fiecare raion al țării, instituții de învățământ moderne, atractive și adaptate standardelor europene.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.