Peste jumătate din cele 27 de state membre ale UE vor măsuri rapide pentru înființarea de centre pentru migranți în afara blocului comunitar. ONU a criticat ideea, iar țări precum Franța și Spania au semnalat că nu sunt de acord cu ea, scrie Politico.

Mai multe țări UE iau în considerare trimiterea solicitanților de azil respinși în Rwanda și Uzbekistan, au confirmat trei diplomați europeni, citați de Politico.

Aceste planuri vin în urma aprobării unei legi care conferă capitalelor europene competența de a înființa centre în țări din afara UE pentru procesarea migranților cărora li s-a refuzat dreptul de ședere în blocul comunitar – așa-numitele „centre de returnare” – cu condiția ca respectivele țări să respecte drepturile omului și dreptul internațional.

Peste jumătate dintre cele 27 de state membre ale UE au solicitat luna aceasta luarea de măsuri rapide pentru înființarea acestor centre.

Planurile vin în contextul înăspririi măsurilor anti-migrație în UE în general și la nivelul statelor membre.

Danemarca, Austria, Grecia, Germania și Olanda au condus eforturile de a procesa solicitanții de azil respinși în afara teritoriului UE, notează Hotnews.ro.

„Obiectivul nostru este să încheiem primele acorduri pentru crearea acestor structuri în 2026, astfel încât acestea să fie operaționale începând cu 2027”, a declarat prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis înainte de aprobarea legii.

Țările care vor găzdui centrele nu au fost încă stabilite, iar procesul politic și diplomatic trebuie să-și urmeze cursul, au afirmat alți doi diplomați europeni, citați de Politico.

Planurile vin în urma unei serii de încercări controversate ale unor guverne europene de a muta gestionarea migrației dincolo de granițele continentului.

Planurile Marii Britanii privind Rwanda au fost abandonate anul trecut, după ani de bătălii juridice și politice, în timp ce centrele pentru migranți ale Italiei din Albania au fost contestate în repetate rânduri în instanță.

Susținătorii spun că noile reguli ale UE ar putea avea succes acolo unde eforturile anterioare au eșuat, oferind un cadru juridic clar pentru centrele din afara teritoriului UE.

Deși guvernele au în vedere Rwanda și Uzbekistan, iar acest lucru a fost confirmat la nivelul UE, rămâne totuși la latitudinea fiecărui guvern să încheie propriile acorduri.

Comisia, care nu a participat la discuțiile privind alegerea țărilor, precum și alte capitale ale UE trebuie informate înainte ca aceste centre să înceapă să funcționeze.

UE a canalizat sute de milioane de euro către Rwanda prin programul său „Global Gateway”, anunțând o investiție de 900 de milioane de euro în 2023. Blocul a alocat, de asemenea, 119 milioane de euro sub formă de subvenții către Uzbekistan.

O altă țară despre care se discută în spatele ușilor închise este Uganda, a declarat un înalt oficial european dintr-una dintre țările din grupul principal, căruia i s-a acordat anonimatul, la fel ca și celorlalți, pentru a discuta planurile confidențiale.

Țările situate geografic aproape de bloc, precum Egiptul și Libia, au fost excluse din cauza preocupărilor legate de riscul traficului de persoane, a precizat oficialul.

UE cade pradă „retoricii populiste” a declarat Jean-Nicolas Beuze, reprezentantul Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați (UNHCR) la Bruxelles.

Refugiații se confruntă cu „riscul de a fi trimiși într-o țară” unde ar putea „suferi prejudicii ireparabile”, a declarat el pentru Politico.

Și nu toate statele UE sunt de acord. Unele țări, printre care Franța și Spania, au contestat acest sistem.

„Nu am văzut niciodată un centru de returnare într-o țară terță care să funcționeze cu adevărat”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron la Bruxelles săptămâna trecută.

Europarlamentara ecologistă, Mélissa Camara, care a fost negociatoarea principală a grupului său în privința noilor norme ale UE privind migrația, a declarat pentru Politico că înființarea unor centre de returnare în afara granițelor blocului „încalcă valorile fundamentale ale UE privind demnitatea și respectarea drepturilor fundamentale”.

Conform noilor norme ale UE – care au fost adoptate în Parlamentul European – centrele de returnare ar urma să găzduiască persoane care și-au epuizat deja toate căile legale de a rămâne în blocul comunitar și care așteaptă expulzarea.

Acest sistem diferă de planurile anterioare privind migrația luate în calcul inițial în Marea Britanie, Danemarca și Italia, care se concentrau pe solicitanții de azil sau pe migranții nou-sosiți.

Aceste eforturi au întâmpinat dificultăți în a prinde avânt: centrele italiene din Albania au fost blocate în litigii, planurile daneze privind Rwanda au stagnat, iar programul britanic privind Rwanda a fost abandonat după ani de contestații juridice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.