În fața Parlamentului a avut loc un protest împotriva politicii bugetar-fiscale propuse de Ministerul Finanțelor pentru 2027. Deși acțiunea a fost anunțată de mai mulți deputați din opoziție, organizatorii susțin că aceasta nu are conotație politică, deoarece problemele oamenilor nu au culoare politică. Manifestanții cer retragerea sau revizuirea documentului, argumentând că noile prevederi vor afecta populația și mediul de afaceri, în special categoriile vulnerabile, transmite IPN.

Liderul Partidului Politic Partidul Nostru, Renato Usatîi, a declarat că la acțiune participă persoane de diferite vârste și cu opțiuni politice diverse, unite de îngrijorarea față de efectele politicii fiscale promovate de guvernare. Potrivit deputatului, consecințele vor fi resimțite de pensionari, tineri și antreprenori, iar protestele ar trebui să continue până când autoritățile vor renunța la propunerile contestate.

Deputatul fracțiunii Alternativa, Ion Chicu, a criticat intenția de majorare a unor taxe și impozite, afirmând că aceasta are loc în paralel cu creșterea cheltuielilor publice. El a susținut că presiunile bugetare sunt amplificate de costurile tot mai mari ale datoriei de stat, menționând că anul viitor statul va trebui să achite aproximativ șapte miliarde de lei doar pentru dobânzile aferente acesteia.

Reprezentantul Partidului Mișcarea Alternativă Națională, Ion Bulgac, a declarat că opoziția participă la protest pentru a-și exprima dezacordul față de prevederile proiectului politicii fiscale pentru anul 2027.

„Motive de nemulțumire sunt foarte multe. Oamenii trebuie să iasă și să-și expună poziția pentru a face presiuni asupra guvernării”, a spus Bulgac.

Sergiu Stefanco, deputat al Partidului Politic Democrația Acasă, a amintit despre protestele fermierilor, nemulțumiți de mai multe prevederi din politica bugetar-fiscală propusă pentru 2027.

„Este timpul ca noi, poporul, să arătăm că suntem vii, că ne pasă și nu le permitem să facă ce vor. Puterea este în mâinile poporului, nu ale guvernării. Poporul este adevărata putere”, a declarat Sergiu Stefanco.

Protestul are loc în contextul consultărilor asupra proiectului politicii bugetar-fiscale pentru 2027, promovat de Ministerul Finanțelor. Mai multe prevederi au fost criticate de mediul de afaceri, sindicate și unele instituții ale statului. Ulterior, autorii au renunțat la modificările privind impozitarea salariilor și au anunțat că ar putea renunța și la majorarea TVA la medicamente de la 8% la 20%, după avizul negativ al Ministerului Sănătății, care avertizează asupra impactului asupra sistemului medical și posibilelor scumpiri în lanț la medicamente și consumabile medicale.

Între timp, Guvernul a anunțat că obiectivul politicii fiscale și al legii salarizării este să contribuie la creșterea veniturilor, a investițiilor și dezvoltare economică.

„Am auzit diversele opinii și am ascultat oamenii. Am anunțat deja că luăm o pauză pentru a regândi politica fiscală și celelalte măsuri propuse. În perioada următoare, vom revizui propunerile și vom continua consultările pe larg, pentru a identifica o formulă corectă și sustenabilă pentru cetățeni și mediul economic”.

Pancarte și mesaje dure în fața Parlamentului. Opoziția protestează împotriva reformei fiscale

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#opozitie #parlament #politica fiscală #protest

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.