Energocom a anunțat lansarea concursului pentru ocuparea funcției vacante de director general al companiei. Dosarele pot fi depuse până la data de 20 iulie 2026.

Potrivit anunțului, viitorul director trebuie să dețină cetățenia Republicii Moldova, studii superioare în domeniul economic, financiar, energetic sau juridic și o experiență profesională de cel puțin cinci ani în unul sau mai multe dintre aceste domenii. De asemenea, candidatul trebuie să fi ocupat timp de cel puțin un an o funcție de conducere într-o companie din sectorul energetic.

Printre cerințe se regăsesc cunoștințe solide privind cadrul de reglementare al piețelor de gaze naturale și energie electrică, experiență în management financiar corporativ, precum și competențe în operarea pe piețele de energie, inclusiv platforme precum OPCOM, BRM, BGH, CEGH sau TTF. Candidații trebuie să cunoască limba engleză la un nivel de cel puțin B1 și să îndeplinească toate condițiile de integritate și incompatibilitate prevăzute de legislație.

Dosarul de participare trebuie să includă, pe lângă actele de studii și documentele care confirmă experiența profesională, un concept de dezvoltare a Energocom, în care candidatul să prezinte viziunea privind consolidarea rolului companiei în asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, prin diversificarea surselor de aprovizionare și reducerea dependenței energetice.

La evaluarea dosarelor vor fi punctate suplimentar recomandările profesionale, certificatele de perfecționare și cunoașterea altor limbi străine.

În prezent, funcția de director general interimar al Energocom este ocupată de Eugeniu Buzatu, numit în decembrie 2024. Acesta a preluat conducerea companiei după ce anterior a activat în calitate de consilier în cadrul întreprinderii.

Înaintea sa, funcția a fost deținută de Victor Bînzari, care a condus Energocom din iulie 2022. Acesta a fost revocat din funcție la 12 decembrie 2024, la solicitarea premierului de atunci, Dorin Recean, în contextul gestionării achizițiilor de gaze și al crizei energetice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#concurs #director general #Energocom

Iranul va considera „orice ţară participantă la instituirea restricţiilor economice” împotriva sa „drept inamică”, a declarat sâmbătă secretarul Consiliului suprem al securităţii naţionale iraniene, Mohsen Rezaei, scrie antena3.ro.

„Declarăm tuturor ţărilor din jurul nostru şi tuturor ţărilor lumii: nu vă alăturaţi războiului economic dus de SUA”, a avertizat la televiziunea de stat iraniană după ce Washingtonul a anunţat o întărire a sancţiunilor economice destinate să accentueze presiunea asupra Teheranului.

Dacă ţările respective refuză „să se distanţeze” de SUA, Iranul „le va afecta interesele”, a adăugat el.

„Noi nu am atacat încă niciun interes economic american” şi „până în prezent nu am ţintit decât baze militare, dar dacă vor să ne impună sancţiuni economice, SUA deţin întreprinderi petroliere şi economice în jurul Iranului şi în alte părţi, iar noi le vom lovi”, a continuat Rezaei.

Dacă Donald Trump „întreprinde o acţiune împotriva noastră, confruntarea dintre noi va fi ca un seism”, a mai ameninţat el.

Ministerul iranian de Externe acuzase SUA joi de „terorism economic”, după ce secretarul Trezoreriei american, Scott Bessent, jurase că Washingtonul va face „să se prăbuşească regimul” iranian cu noile sancţiuni.

Bessent urmează să ţină luni o conferinţă de presă unde ar urma să precizeze modul în care SUA intenţionează să-şi sporească presiunea, la aproape şase luni de la începerea războiului declanşat printr-un atac israeliano-american împotriva Iranului.

Washingtonul a cerut altor guverne, în special Beijingului, să participe la eforturile vizând izolarea economiei iraniene.

Dar China, partener economic strategic al Iranului, a criticat această iniţiativă, apreciind că „sancţiunile şi presiunea” americane nu ar permite rezolvarea conflictului în Orientul Mijlociu.

Printre marii parteneri comerciali ai Iranului figurează şi Emiratele Arabe Unite, care au anunţat marţi suspendarea până la noi ordine a „tuturor schimburilor comerciale şi a tranzacţiilor financiare” cu această ţară.