Președinta Maia Sandu a reacționat după ce Partidul Socialiștilor și Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) au anunțat că nu vor participa la consultările privind desemnarea unui nou prim-ministru. Șefa statului spune că participarea la discuții este dreptul fiecărei formațiuni, iar decizia privind desemnarea unui candidat va fi luată după consultările cu fracțiunile parlamentare.

„Este decizia partidelor, e dreptul lor constituțional. Cred că e bine să facă uz de acest drept, dar decizia le aparține și cei care vor veni să discute, cu aceia vom discuta și după aceea se va lua decizia”, a declarat Maia Sandu.

Întrebată dacă omul de afaceri Vasile Tofan este luat în calcul pentru funcția de prim-ministru, președinta a evitat să comenteze eventuale nume.

„Nu discutăm despre niciun candidat. Întâi trebuie să se întâmple consultările cu fracțiunile parlamentare și după asta să putem să discutăm și despre candidați”, a spus șefa statului.

Amintim că PSRM a anunțat că nu va participa la consultările convocate de președintă, pe care le califică drept un exercițiu formal, fără miză reală. Socialiștii susțin că responsabilitatea desemnării unui nou premier revine exclusiv majorității parlamentare și cer organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Anterior, și liderul MAN, Ion Ceban, a anunțat că formațiunea sa va boicota consultările, motivând că nu vede utilitatea participării la discuții.

Consultările politice au fost convocate după demisia premierului Alexandru Munteanu, anunțată pe 3 iulie. După încheierea acestora, președinta urmează să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

PSRM boicotează consultările de la Președinție pentru desemnarea noului premier și cere alegeri anticipate

#consultări #Maia Sandu #premier

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.