Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz pozitiv la inițiativa legislativă, votată în prima lectură privind modificarea legii CSM, însă a venit și cu unele recomandări, care ar trebui incluse în proiect, când va fi examinat în lectura a doua și cea finală.
Astfel, CSM propune ca președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul Justiției şi procurorul general, care sunt membri de drept să fie excluși din componența Consiliului, așa cum a recomandat și Comisia de la Veneția în anul 2020. Argumentul invocat: pentru a asigura depolitizarea puterii judecătorești și pentru a asigura principiul independenței sistemului judecătoresc în acest sens.
Totodată, CSM pledează pentru menținerea calității de membru de drept al Consiliului a președintelui Curții Supreme de Justiție, care deține statut de judecător și prin prisma competențelor deținute este inițiat cu situația din sistemul judecătoresc, activitatea judecătorilor, informația aceasta fiind extrem de utilă pentru activitatea CSM-ului. De aceste opinii urmează să se țină cont la modificarea Constituției la capitolul dat.
CSM susține propunerea ca membrii Consiliului din rândul profesorilor de drept titulari să fie numiți de Parlament cu votul a 3/5 din deputații aleși. Or, aceste propuneri intră în concordanță cu Avizul Amicus Curiae întocmit de Comisia de la Veneția din 16 noiembrie 2020, prin care s-a reiterat că mandatul profesorilor titulari în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei legi urmează să fie cu votul a trei cincimi din deputații aleși.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că pentru a respecta mai bine proporționalitatea, echitatea și reprezentativitatea judecătorilor din fiecare nivel de instanță, numărul judecătorilor aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor ar trebui să fie în felul următor: 3 judecători din cadrul judecătoriilor, 2 judecători din cadrul Curților de Apel și un judecător din cadrul Curții Supreme de Justiție.
În proiectul de lege se propune patru din cadrul judecătoriilor, unul din cadrul curților de apel și unul din cadrul Curții Supreme de Justiție.
Cu referire la alin. (6) din proiectul de lege „La solicitare, candidații beneficiază de reducerea cu 50% a sarcinii de muncă pe perioada campaniei”, Consiliul Superior al Magistraturii susține că această scutire ar crea un impas în vederea supra-solicitării volumului de lucru în cadrul judecătoriei vizate și astfel, va avea de suferit, atât corpul judecătoresc, cât și justițiabilii. Drept alternativă, CSM propune ca ultima propoziție din acest aliniat să fie substituită cu dispoziția „Candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor sunt în drept să difuzeze în rândul judecătorilor pliante cu planul de activitate în CSM pe care și-l propun spre implementare, inclusiv prin publicarea acestora pe pagina web a CSM-ului”.
Referitor la lit. a) alin. (1) articolul 82 prin care se propune ca la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care are o vechime în funcție de judecător de cel puțin 3 ani efectiv lucrați, această propunere „nu poate fi acceptată în contextul în care potrivit prevederilor alin. (1) art. 10 Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, judecătorii din cadrul judecătoriilor pot fi aleși în Colegiul disciplinar doar în cazul în care au vechime în muncă în funcția de judecător de cel puțin 6 ani”.
„Astfel, vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani, este necesară și pentru candidații la funcția de membru al CSM-ului, care este organul de autoadministrare judecătorească și prin efectul legii deține competența să verifice legalitatea hotărârilor Colegiului disciplinar. Totodată, prin alin. (2) art. 116 din Constituția Republicii Moldova este instituită prevederea ca judecătorii care au susţinut concursul sunt numiţi în funcţie pentru prima dată pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, stabilit în condiţiile legii. Respectiv, pot apărea situații în care un judecător cu o experiență de 3 ani de vechime în munca va accede în CSM, iar ulterior nu va fi numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii vine cu propunerea de a înlocui termenul la vechimea în funcția de judecător de cel puțin 6 ani efectiv lucrați. Astfel, se va asigura un echilibru între experiența de muncă acumulată și cunoștințele bazate pe o practică reală în vederea autoadministrării sistemului judecătoresc”, se arată în recomandarea CSM.
De asemenea, Consiliu a venit cu o recomandare și în partea ce ține de Adunarea generală a judecătorilor, prin care propune ca aceasta să fie considerată deliberativă dacă numărul de judecători participanți este de cel puțin 2/3 din numărul judecătorilor în exercițiu.
„Această propunere vine în concordanță și cu criteriile de selectare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari, cu privire la care, în proiect se propune să fie numiți de Parlament cu votul a 3/5 din deputații aleși. Prezența judecătorilor la Adunarea Generală a Judecătorilor prin teleconferință, ar permite în situații de pandemie de a desfășura Adunarea, însă această posibilitate ar trebui decisă nemijlocit de către membrii CSM-ului, în contextul circumstanțelor de fapt sau a situației epidemiologice din țară”, se mai precizează în recomandările CSM.
Amintim că, la 13 august curent, deputații majorității parlamentare a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a Legii CSM, iar în această săptămână a fost supus dezbaterilor publice inițiativa legislativă, unde experții în drept, judecătorii, deputații și societatea civilă s-au dat cu părerea și au venit cu recomandări, pentru a îmbunătăți proiectul.
