Guvernul urmează să aprobe, în ședința din 15 iulie, Planul de admitere la studii superioare de licență (ciclul I) și la studii superioare integrate, finanțate de la bugetul de stat, pentru anul universitar 2026–2027. Documentul prevede 5.380 de locuri bugetare, dintre care cele mai multe sunt destinate domeniilor Educație, Tehnologii ale Informației și Comunicațiilor și Sănătate.

Potrivit proiectului de hotărâre, 4.712 locuri vor fi pentru învățământul cu frecvență, 222 pentru învățământul dual, 400 pentru studii cu frecvență redusă, iar 26 de locuri sunt rezervate învățământului la distanță pentru persoanele cu dizabilități severe sau accentuate.

Din totalul locurilor finanțate de stat, 20 sunt rezervate candidaților de etnie romă, 280 candidaților din raioanele de est ale Republicii Moldova, iar 100 tinerilor din diaspora.

Cea mai mare parte a locurilor bugetare – 4.419 – revine Ministerului Educației și Cercetării. Cele mai multe locuri sunt repartizate pentru:

Științe ale educației – 1.100 de locuri;
Tehnologii ale informației și comunicațiilor – 700 de locuri;
Inginerie și activități inginerești – 557 de locuri;
Științe economice – 330 de locuri;
Arhitectură și construcții – 220 de locuri;
Tehnologii de fabricare și prelucrare – 200 de locuri.

Ministerul Sănătății va beneficia de 500 de locuri bugetare, toate pentru domeniul Sănătate.

La Ministerul Afacerilor Interne sunt repartizate 175 de locuri, dintre care 100 pentru Drept și 75 pentru Servicii ale securității, iar Ministerul Apărării va avea 75 de locuri, toate pentru pregătirea specialiștilor în domeniul securității.

Totodată, Ministerul Culturii va avea 165 de locuri bugetare, dintre care 140 sunt destinate programelor din domeniul Artelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul stabilește și condiții speciale pentru admiterea la programele din domeniul Științe ale educației. Astfel, indiferent de forma de studii sau sursa de finanțare, candidații vor trebui să aibă o medie generală de admitere de cel puțin 7,00.

Documentul mai prevede că locurile pentru învățământul cu frecvență redusă sunt destinate, în principal, persoanelor care activează deja în domeniul pentru care aplică sau absolvenților colegiilor pedagogice încadrați în funcții didactice, iar locurile pentru învățământul la distanță sunt rezervate persoanelor cu dizabilități severe sau accentuate.

În cazul în care locurile rezervate pentru candidații de etnie romă sau pentru studiile la distanță nu vor fi ocupate, acestea vor fi redistribuite altor candidați eligibili prin ordinul ministrului Educației și Cercetării.

#admitere #buget #educație

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china