Managerul Institutului de Boli Cardiovasculare ‘Prof. Dr. George I.M. Georgescu’ Iași, prof.univ.dr Grigore Tinică, a declarat că pacientul căruia i-a fost transplantată o inimă prelevată de la un donator aflat în moarte cerebrală are o evoluție favorabilă, transmite Agerpres.ro.

Pacientul, un bărbat în vârstă de 44 de ani, din județul Vaslui, este beneficiarul primului transplant de cord realizat la Iași și în regiunea Moldovei, intervenția fiind efectuată în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare de o echipă condusă de profesorii Grigore Tinică și Horațiu Moldovan, ultimul fiind șeful Centrului de Transplant Cardiac de la Spitalul Floreasca din București.

‘Evoluția postoperatorie este lentă, dar progresivă. Pacientul s-a trezit. În această dimineață am vorbit cu el. A fost un mare noroc pentru el, dar și un mare curaj din partea echipei chirurgicale să înceapă cu un asemenea caz’, a declarat, pentru AGERPRES, prof.univ.dr. Grigore Tinică.

Potrivit acestuia, particularitatea intervenției chirurgicale a fost dată de gravitatea stării pacientului, cazul fiind încadrat în categoria operațiilor de salvare de vieți.

‘Pacientul că era un primitor la limită, noi îi numim Life Saving Operation. Alternativa aici nu exista’, a precizat prof.univ.dr. Grigore Tinică.

O altă particularitate a fost faptul că donatorul a fost pluriorgan, acestuia fiindu-i prelevați și ambii plămâni pentru transplant.

‘Înseamnă că din punct de vedere chirurgical existau o serie de provocări: unde câștigă plămânul pierde cordul, iar unde câștigă cordul pierde plămânul. Medicii care au prelevat plămânii au venit din Italia cu un dispozitiv special pentru menținerea acestora în viață și au avut nevoie de mai mult țesut pentru partea de transplant pulmonar’, a explicat prof. univ. dr. Grigore Tinică.

În ciuda complexității cazului, intervenția s-a desfășurat în condiții foarte bune, iar rezultatul este unul încurajator.

‘Rezultatul a fost foarte bun având în vedere că pacientul era în șoc cardiogen și cu o stare preoperatorie precară’, a mai spus prof.univ.dr. Grigore Tinică.

La rândul său, prof.univ.dr. Cristian Stătescu, medic primar cardiolog, a explicat, pentru AGERPRES, că pacientul suferea de o insuficiență cardiacă severă, iar toate opțiunile terapeutice fuseseră epuizate.

‘Este vorba despre un pacient tânăr, de 44 de ani, cu insuficiență cardiacă severă, refractară, la care resursele terapeutice ajunseseră la final. Nu mai aveam ce să facem nici din punct de vedere medicamentos, nici intervențional. Beneficia deja de un defibrilator implantat într-o etapă anterioară, iar acum a ajuns într-o furtună aritmică. Am reușit să stabilizăm situația, însă, fără acest transplant, cel mai probabil nu ar mai fi plecat din spital’, a precizat prof.univ.dr. Cristian Stătescu.

Acesta a subliniat că succesul intervenției este rezultatul muncii unei echipe multidisciplinare.

‘Asta înseamnă echipă. Avem o echipă cu totul deosebită, de la cardiologii care au urmărit și au pregătit pacientul de-a lungul timpului, până la chirurgii care au realizat prelevarea și implantul cordului, dar și la echipele de anestezie și terapie intensivă, care au avut un rol esențial înainte și după intervenție’, a spus prof.univ.dr. Cristian Stătescu.

Potrivit acestuia, provocările continuă și după operație, prin monitorizarea atentă a pacientului, administrarea tratamentului imunosupresor și prevenirea complicațiilor, precum infecțiile sau respingerea organului transplantat.

‘În acest moment, cu emoție, pot spune că sunt foarte mulțumit. Pacientul este bine, trăiește, evoluția lui este foarte bună până acum și îmi doresc, și cred, că va avea o recuperare favorabilă’, a declarat prof.univ.dr. Cristian Stătescu.

Reamintim că în cursul zilei de sâmbătă la Iași familiile a două persoane aflate în moarte cerebrală, în vârstă de 28 și 34 de ani, au fost de acord cu donarea de organe. În urma acordului primit din partea ambelor familii, medici din Iași și din străinătate au efectuat prelevări de cord, ficat, țesut os-tendon, cornee, rinichi.

La institutul de Boli Cardiovasculare s-a făcut transplantul de cord, intervenția fiind o premieră pentru zona Moldovei.

La Spitalul ‘Dr.C.I.Parhon’ Iași au fost chemate 14 persoane din județele Moldovei pentru a stabili compatibilitățile. S-au făcut patru transplanturi renale. Trei din beneficiari sunt din Iași, cel de-al patrulea este din Botoșani. Unul dintre pacienți se află la al doilea transplant, al doilea era dializat din 2024, un altul era dializat de 11 ani. Al patrulea beneficiar era dializat de 7 ani.

După prelevare, un ficat a fost transportat la București, celălalt la Spitalul ‘Sf.Spiridon’ din Iași unei persoane care avea ciroză hepatică în stadiu avansat.

Plămânii au fost transplantați în străinătate prin programul Eurotransplant, pentru că în țară nu a fost găsită persoană compatibilă. Urmează ca în cursul acestei săptămâni să fie făcute și transplanturile de cornee.

#donare de organe #Grigore Tinica #premiera medicala Iasi #transplant de cord

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.