Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Unul dintre cele mai cunoscute lacuri din Ungaria riscă să dispară

16 Iul. 2026, 22:15
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
16 Iul. 2026, 22:15 // În Lume //  Ana Panaguța

Plajele din zona lacului Velența din Ungaria, în trecut foarte aglomerate, sunt pustii în această vară, turiștii fiind descurajați de căldură și de seceta prelungită, care au condus la o scădere periculoasă a nivelului apei, informează hotnews.ro.

„Ne rugăm să plouă, dar știm bine că toată țara suferă din cauza lipsei de apă”, a declarat György Simon, a cărui companie de agrement din Gárdony, situată pe malul lacului, a fost nevoită să-și suspende croazierele, la sfârșitul lunii iunie.

În multe locuri nu a mai rămas decât o suprafață de pământ noroios sau crăpat. Un golfuleț puțin adânc, unde copiii obișnuiau să se bălăcească, s-a transformat într-un teren pustiu, acoperit de buruieni.

În timp ce lacul atrăgea mulțimile venite să se scalde sau să se bucure de răcoarea malurilor sale, bicicliștii care parcurg cei 33 de kilometri în jurul lacului, situat la 45 de kilometri sud-vest de Budapesta, constituie acum esența activității turistice.

„Întregul sector turistic suferă, pescuitul sportiv se confruntă cu cel mai slab an din ultimele decenii’, a declarat Imre Palinkas, din cadrul asociației naționale de pescuit MOHOSZ.

Situată în bazinul Carpaților, Ungaria se numără printre țările cele mai afectate de episoadele recurente de secetă din Europa Centrală, despre care oamenii de știință susțin că sunt agravate de schimbările climatice provocate de activitățile umane.

Attila Szegi, purtătorul de cuvânt al Direcției Generale Naționale pentru Gestionarea Apei (OVF), a subliniat că „în ultimii cinci ani, țara a acumulat echivalentul unui an de deficit de precipitații”.

Potrivit specialistului, autoritățile încearcă să stopeze fragmentarea lacului Velența, al treilea ca suprafață din țară, în mai multe corpuri de apă, pe măsură ce evaporarea estivală continuă să scadă nivelul apei, ceea ce ar constitui o catastrofă pentru viețuitoare.

Risc de dispariție

Săptămâna trecută, OVF a măsurat un nivel al apei de 41 de centimetri, cel mai scăzut de la începutul înregistrărilor, în 1931. Recordul anterior datează din 2022, cu 53 de centimetri.

Lacul a mai secat în trecut, ultima dată în 1866, „din cauza adâncimii sale reduse și a legăturii cu rețeaua de ape subterane”, după cum a explicat pentru AFP hidrogeologul Anita Eross, de la Universitatea ELTE din Budapesta.

Potrivit specialistei, afluxul de noi locuitori în regiune din ultimele decenii a contribuit la secarea progresivă a lacului.

„Mulți dintre acești nou-veniți au instalat fântâni pentru a-și uda plantele sau pentru a-și umple piscinele, prelevând astfel apă din pânzele freatice care, altfel, ar alimenta lacul”.

Activistul de mediu Tibor Horanyi, din cadrul Asociației Marilor Lacuri și a Zonelor Umede, atribuie această situație și politicilor care, de zeci de ani, au favorizat drenarea terenurilor și evacuarea apei, în locul reținerii acesteia.

„Cred că trebuie să ne regândim abordarea”, a spus el, exprimându-și teama că, în caz contrar, lacurile din țară vor dispărea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!