Ministrul Mediului a convocat, în regim extraordinar, Comisia Nistreană, pentru examinarea în comun a situației hidrologice din bazinul fluviului Nistru, care se confruntă cu o perioadă prelungită de debite scăzute.

Partea ucraineană a informat că în zona Carpaților Ucraineni s-a înregistrat o reducere semnificativă a precipitațiilor și, implicit, a volumului de apă acumulat în lacul de la Novodnestrovsk. Debitul mediu lunar din iunie a fost sub media multianuală, indicând o secetă hidrologică pronunțată.

Partea ucraineană a propus reducerea debitului deversat de la Novodnestrovsk de la 100 m³/s la 70 m³/s, pentru a păstra rezerve de apă în lac. Reprezentanții Republicii Moldova au solicitat însă menținerea regimului actual de 100 m³/s, cel puțin până la finele lunii, propunere care a fost agreată de partea ucraineană. La sfârșitul lunii va avea loc o nouă ședință, iar deciziile vor fi ajustate în funcție de evoluția situației.

Ministerul Mediului precizează că va continua monitorizarea, împreună cu Apele Moldovei și Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, iar prioritatea rămâne asigurarea populației cu apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat vineri, 17 iulie, că municipiul Chișinău riscă să rămână fără apă, din cauza scăderii accelerate a nivelului Nistrului.

ULTIMA ORĂ! Chișinăul ar putea rămâne fără apă. Explicațiile ministrului Mediului

„Municipiul Chișinău, cu tot ce ar putea consuma din Nistru, nu ar fi o cantitate mai mare de 2%”. Declarația îi aparține ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, și a fost făcută la sfârșitul lunii mai, într-un interviu pentru Realitatea, în contextul discuțiilor despre situația râului Nistru și riscurile privind aprovizionarea cu apă.

VIDEO „Chișinăul consumă cel mult 2% din Nistru”: Ce spunea ministrul Hajder acum o lună despre aprovizionarea cu apă

#ministrul Mediului #Nistru #Ucraina

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.