Fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a transmis primul mesaj public după înlocuirea sa din funcție, afirmând că lasă în urmă „o armată care nu doar se apără, ci și atacă”. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Telegram, citată de Kyiv Post.

„Astăzi părăsesc funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. Indiferent de statutul meu, voi servi Ucraina până la victorie”, a scris Sîrskîi.

În mesajul său, acesta a făcut un bilanț al perioadei în care s-a aflat la conducerea armatei ucrainene. El a amintit că a coordonat apărarea Kievului în primele săptămâni ale invaziei ruse din 2022, iar ulterior contraofensiva din regiunea Harkov, în urma căreia au fost eliberate orașele Balakliia, Izium și Kupiansk. De asemenea, a menționat operațiunile împotriva grupării Wagner în regiunea Donețk.

Sîrski a reamintit că, după numirea sa în funcția de comandant-șef în februarie 2024, una dintre primele decizii a fost retragerea trupelor din Avdiivka, pentru a salva viețile militarilor ucraineni.

El susține că armata ucraineană a reușit ulterior să oprească ofensiva rusă în regiunile Harkov și Sumî, după care a lansat operațiunea din regiunea Kursk, ducând pentru prima dată luptele pe teritoriul Rusiei în timpul războiului la scară largă.

„Scopul nostru nu a fost niciodată ocuparea unui teritoriu străin. Obiectivul a fost să zădărnicim ofensiva planificată a inamicului asupra regiunilor Sumî și Harkov, să-i obligăm să-și redistribuie cele mai pregătite forțe și să extindem fondul pentru schimbul de prizonieri. Toate aceste obiective au fost îndeplinite”, a declarat fostul comandant.

Totodată, Sîrskîi a evidențiat reformele implementate în perioada mandatului său, inclusiv crearea Forțelor Sistemelor Fără Pilot, dezvoltarea unităților de apărare antiaeriană bazate pe drone, reorganizarea armatei pe structura de corpuri și extinderea rolului comandanților de pe linia frontului.

Acesta a afirmat și că, în timpul conducerii sale, Ucraina a intensificat atacurile asupra capacităților navale ale Rusiei în Marea Neagră și asupra așa-numitei „flote din umbră”.

Potrivit lui Sîrskîi, armata ucraineană a eliberat 743 de kilometri pătrați de teritoriu în perioada în care a fost comandant-șef.

„Predau o armată care nu doar ține apărarea, ci este și în ofensivă – cu inițiativă, structură și oameni care știu cum să învingă inamicul”, a transmis acesta.

Între timp, noul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Mihailo Drapatîi, a fost inclus de Ministerul rus de Interne pe lista federală a persoanelor căutate. Potrivit agenției de stat TASS, autoritățile ruse nu au precizat în baza cărui articol din Codul Penal este vizat.

Moscova îl acuză, alături de generalul ucrainean Viktor Nikoliuk, de implicare în operațiuni militare desfășurate în Donbas în 2017 și 2019, acuzații pe care Ucraina le respinge, susținând că fac parte din campania Rusiei de criminalizare a conducerii militare ucrainene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Armata Ucrainei are un nou comandant-șef. Volodimir Zelenski l-a numit pe Mihailo Drapatîi

#mesaj #Sîrski #Ucraina

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.