Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) își consolidează poziția de principal motor al economiei Republicii Moldova. În 2025, acestea au realizat 73,4% din veniturile din vânzări la nivel național, au asigurat 71,6% din locurile de muncă din sectorul întreprinderilor și au obținut un profit înainte de impozitare de 53,2 miliarde de lei, cu peste 26% mai mare decât în anul precedent, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), scrie bani.md.

Potrivit statisticii oficiale, în Republica Moldova activau 74,4 mii de IMM-uri, reprezentând 99,7% din totalul întreprinderilor. Doar 0,3% dintre companii sunt întreprinderi mari.

În 2025, IMM-urile au generat 563,3 miliarde de lei venituri din vânzări, cu 17,5% mai mult decât în 2024. Ponderea acestora în cifra totală de afaceri a economiei a urcat de la 71,7% la 73,4%, semn că firmele mici și mijlocii câștigă teren inclusiv în raport cu marile companii.

Numărul mediu anual de salariați din sector a crescut la 393 de mii de persoane, cu peste 8.000 de angajați mai mult decât în 2024. Astfel, aproape șapte din zece salariați din economia reală lucrează într-o întreprindere mică sau mijlocie.

Venitul mediu din vânzări per angajat a ajuns la 1,43 milioane de lei, în creștere cu 15,1% într-un singur an. Totodată, venitul mediu al unei IMM a urcat la 7,6 milioane de lei, cu 8,6% peste nivelul din 2024.

Profitul înainte de impozitare al IMM-urilor a crescut de la 42 miliarde la 53,2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un avans de aproape 11,2 miliarde de lei într-un singur an.

Cea mai mare creștere a fost înregistrată în agricultură, unde profitul s-a triplat, de la 1,4 miliarde la 4,4 miliarde de lei. Creșteri au fost consemnate și în domeniul tranzacțiilor imobiliare, unde profitul a urcat la 5,4 miliarde de lei, precum și în construcții, unde acesta a ajuns la 4,8 miliarde de lei.

Comerțul rămâne principalul domeniu de activitate al IMM-urilor. Aproape 31% dintre întreprinderile mici și mijlocii activează în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, sector care generează aproape 253 de miliarde de lei, echivalentul a 45% din veniturile totale ale IMM-urilor.

Un alt indicator este creșterea numărului de companii din domeniul energiei. Numărul IMM-urilor care activează în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă a crescut cu 26,1% într-un singur an, cel mai ridicat ritm dintre toate ramurile economiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#întreprinderi mici și mijlocii #Moldova

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.