Avionul privat al lui Michael Schumacher a fost vândut la preţ de 20 de milioane de dolari. Aeronava era una dintre preferatele Fórmulei 1.

Este vorba despre un Falcon 2000 EX de culoare gri cu o capacitate pentru opt pasageri. De asemenea, avionul avea mai multe semne distinctive printre care şi iniţialele „MS” de la numele sportivului care se găsesc pe mai multe părţi ale aeronavei.

Presa germană scrie că soţia sportivului, Corina, s-a ocupat de vinderea vehiculului, iar decizia îi aparţine.

Totuşi, familia lui Schumacher a anunţat că a recurs la acest lucru nu pentru că ar avea probleme economice, ci mai degrabă pentru că ar fi vorba despre o acţiune prin care ar evita să plătească mulţi bani pentru taxele de transport.

Schumacher, în vârstă de 45 de ani, se află în prezent la o clinică de reabilitare în Elveția. Fostul campion mondial de la Formula 1 a suferit leziuni cerebrale în urma accidentului suferit la schi la sfârşitul anului trecut.

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.