Premierul Vasile Tofan spune că majorarea tarifelor la gaze nu poate fi evitată, în condițiile în care prețurile pe bursele internaționale au crescut din nou. Oficialul afirmă însă că autoritățile caută soluții pentru a reduce impactul scumpirii asupra consumatorilor, inclusiv prin optimizarea cheltuielilor și acordarea compensațiilor.

„Din păcate, bursele nu ne ajută. În a doua jumătate a lui iulie a crescut mult prețul la gaz pe bursele internaționale”, a declarat Tofan miercuri, 19 august.

Premierul a precizat că, după o scădere temporară până la aproximativ 52 de euro pentru un megawatt-oră, prețurile anticipate pentru trimestrul al patrulea au ajuns din nou la circa 64 de euro/MWh.

„Asta însă nu înseamnă că trebuie să lăsăm lucrurile nerezolvate”, a spus șeful Guvernului.

Potrivit lui Tofan, autoritățile analizează cheltuielile de transport, distribuție și cele administrative care sunt incluse în tarif. Premierul susține că aceste costuri pot fi controlate, spre deosebire de prețul gazelor de pe bursele internaționale.

„Prețul la bursă pe gaz nu îl putem controla, dar putem controla cheltuielile administrative, transportul, distribuția”, a explicat oficialul.

Guvernul analizează și posibilitatea de a compensa o parte din creșterea tarifelor pentru gospodăriile vulnerabile. Tofan a declarat că autoritățile trebuie să identifice bani în buget pentru a ajuta familiile care vor fi cel mai afectate de scumpire.

Între timp, tariful la gazele naturale urmează să fie modificat. Miercuri, 19 august, ANRE organizează dezbateri și consultări publice cu experții și reprezentanții societății civile, iar decizia finală este programată pentru vineri, 21 august.

Potrivit proiectului de tarif, consumatorii casnici ar urma să achite 20,30 lei pentru un metru cub de gaz, cu TVA inclus. Majorarea ar fi de 5,88 lei sau aproximativ 41%.

Și energia electrică s-ar putea scumpi în Republica Moldova. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat miercuri,19 august, înaintea ședinței Guvernului, că o eventuală majorare depinde de costul mediu de achiziție al energiei.

Printre factorii care au dus la creșterea prețurilor în regiune, ministrul a menționat oprirea unor unități de producere de la centralele nucleare Paks din Ungaria și Cernavodă din România, precum și diminuarea capacităților de producere din Bulgaria.

Junghietu a precizat că autoritățile așteaptă datele privind costul mediu de achiziție înainte de a putea spune dacă tariful la energia electrică va fi majorat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaze #tarife #Vasile Tofan

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.