Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a ieșit cu un nouă conferință de presă începând de luni, 23 august curent, la scurt timp de la ultima și a anunțat despre 10 pași concreți pe care el cu colegii săi din organele de drept vor să-i facă întru combaterea corupției. Primul este restrângerea imunității în privința demnitarilor de stat, adică nu doar a deputaților din Parlamentul Republicii Moldova. „Nici procurorul general nu trebuie să aibă imunitate”, a punctat acesta.

„În cei 30 de ani de independență, clasa politică din Republica Moldova a insistat în permanență pe subiectul luptei cu corupția. Nu a existat vreo guvernare care nu ar fi promis o luptă aprigă cu corupția. Timpul a arătat însă că toate aceste declarații au purtat un caracter politico-populist, iar permanenții vinovați pentru această stare de lucruri au fost organele de drept și bineînțeles – Procuratura. În condițiile în care veritabila luptă cu corupția depinde în primul rând de voința clasei politice și reprezintă un complex de acțiuni și decizii legislative, executive, educative și profilactice. Numai prin eforturi comune și susținute, prin realizarea unui complex de măsuri și cu susținerea societății civile se poate miza pe o schimbare cardinală în domeniul anticorupție”, a declarat mai întâi Alexandr Stoianoglo.

Cadrul normativ național reglementează imunitatea unor categorii de subiecți în exercițiul funcției, astfel încât pornirea, reținerea, arestarea, percheziționarea sau transmiterea în judecată a cauzei penale în privința acestora este condiționată de acordul/încuviințarea organelor colegiale și/sau de administrare. De aceea, procurorul general a anunțat că imunitatea nu este justificată, în cazul comiterii infracțiunilor și contravențiilor în exercițiul atribuțiilor funcționale.

„În condițiile în care statul urmărește prevenirea comiterii infracțiunilor în exercitarea funcțiilor în toate sferele vieții publice, imunitatea funcțională vine să încurajeze săvârșirea lor, oferindu-le protecție sporită prin instituirea necesității obținerii acordului prealabil al entității la exercitarea acțiunilor de urmărire penală. Acest fapt constituie un impediment real la efectuarea investigațiilor (în particular când anumite măsuri urmează a fi întreprinse în mod operativ), cât și o imixtiune în actul de justiție, exercitarea căreia este condiționată de acordul unui organ administrativ”.

Totodată, notificarea unui organ colegial în privința derulării anchetei creează și riscuri de avertizare a persoanei suspecte, care va lua măsuri pentru a împiedica investigația. Prin urmare, întru eficientizarea investigării faptelor în vederea atragerii la răspundere penală și contravențională, în special a exponenților domeniului public de Procuratura Republicii Moldova Republica Moldova, MD-2001, mun. Chişinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 73, tel.: (+373) 22-828-373, (+373) 22-828-375; e-mail: proc-gen@procuratura.md activitate (pentru abuz, exces de putere, protecționism, alte ilegalități comise în exercitarea funcției), se impune revizuirea cadrului legal cu referire la imunitatea funcțională.

Potrivit lui Alexandr Stoianoglo, propunerea urmărește limitarea imunității doar pentru contracararea actelor abuzive și nu are drept scop știrbirea din independența și garanțiile legale în procesul exercitării cu bună-credință și responsabilitate a atribuțiilor funcționale.

„Limitarea institutului imunității a fost susținută și de Comisia de la Veneția în AMICUS CURIAE pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind imunitatea judecătorilor, adoptat la cea de-a 94 Sesiune Plenară (Veneția, 8-9 Martie 2013). Astfel, Comisia de la Veneția a remarcat că, „consiliile judecătorești” ocazional au tendința de a nu ridica imunitatea procedurală a colegilor săi, chiar și în cazul în care nu există nici un indiciu de presiune asupra judecătorului în cauză”.

Propunerea de restrângere a imunității este în spiritul prevederilor Constituționale (art.54 din Constituției Republici Moldova), iar în condițiile în care corupția subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia și erodează calitatea vieții, restrângerea imunității atribuite demnitarilor de rang înalt, este proporțională cu situația (cauza) care a determinat-o și nu atinge existența dreptului sau a libertății.

„Restrângerea imunității de care beneficiază agenții publici este necesară în interesele securității naționale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, cât și garantării autorității și imparțialității justiției (art.54 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova)”, a conchis Alexandr Stoianoglo la descrierea primului pas.

#Alexandr Stoianoglo #imunitate

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.