În perioada 26-27 august și în dimineața zilei de astăzi, 28 august, fronturile atmosferice, advecția aerului rece și ploile căzute în ultima perioadă au contribuit la dispersarea poluanților din aer. Depășiri ale normelor sanitare au fost înregistrate pentru perioade scurte de timp.

Potrivit datelor privind calitatea aerului atmosferic, monitorizată la posturile de observații din municipiile Chișinău și Bălți, în data de 26 august, la orele 07:00 și 13:00, concentrația maximă admisibilă (maximă momentană) pentru dioxidul de azot a fost depășită în Capitală de până la 1,1 ori.

Concentrația maximă admisibilă pentru media zilnică a fost depășită atât în municipiul Chișinău, cât și în municipiul Bălți. În Chișinău, nivelul dioxidului de azot și al monoxidului de azot a fost de până la 1,8 ori peste norma admisă. În Bălți, concentrația suspensiilor solide a depășit norma de până la 1,3 ori, iar cea a dioxidului de azot- de până la 1,6 ori.

Totodată, în dimineața zilei de vineri, concentrația maximă momentană a dioxidului de azot a depășit norma sanitară de 1,1 ori în municipiul Chișinău, pe strada Calea Ieșilor.

„Calitatea aerului atmosferic monitorizat la stațiile automatizate, 26.08-27.08.2026. În perioada de 26-27 august și dimineața de 28 august, până la ora 11:00, valorile înregistrate ale poluanților – PM10, PM2,5, dioxid de sulf, ozon, monoxid de carbon și dioxid de azot – monitorizați la stația automată din mun. Chișinău și la stația automată din s. Mateuți, r-nul Rezina, s-au încadrat în limitele stabilite.

Prognoza calității aerului atmosferic în intervalul 28.08–29.08.2026. În intervalul dat, factorii meteorologici nu vor contribui la acumularea intensivă a poluanților în aer, cauza principală fiind variația maselor de aer – advecția aerului cald. Nu sunt excluse depășiri ale normelor sanitare pentru perioade scurte de timp.

Debitul dozei ambientale a radiației gama. În perioada de 26-27 august, valorile debitului dozei ambientale a radiației gama s-au situat în intervalul 0,08-0,16 μSv/h, iar în dimineața de 28 august – 0,08-0,15 μSv/h. Valorile echivalentului dozei ambientale a radiației gama se încadrează în limitele fondului radioactiv natural, în conformitate cu normele fundamentale de radioprotecție. Limita de avertizare este de 0,25 mSv/h”, se arată în comunicatul emis de Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

În următoarele 24 de ore, pe teritoriul Republicii Moldova, în atmosfera inferioară și mijlocie vor predomina masele de aer care se vor deplasa din sectorul de nord, dinspre Ucraina.

#Balti #Chisinau #fronturi atmosferice #poluanti de aer

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.