Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică a decis! Începând cu 1 septembrie, toți elevii din țară vor reveni în bănci, însă cu respectarea tuturor normelor de siguranță impuse de specialiștii din sănătate.

Decizia CNESP a fost anunțată de ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.

„Avem o tendință negativă în țară, ceea ce ne îngrijorează… Totuși, CNESP a decis că de la 1 septembrie, activitatea instituțiilor de învățământ va avea loc cu prezența fizică, însă cu respectarea tuturor normelor de siguranță. CNESP a recomandat atingerea ratei de vaccinare în colectivități cu 90% în rândul adulților”, a declarat Nemerenco.

Cât despre cadrele didactice, CNESP a decis ca:

„Angajații care nu vor avea certificat de vaccinare vor fi obligați să prezinte, din surse proprii, la fiecare două săptămâni rezultatul negativ la COVID-19. Nu vor prezenta testul negativ cei care vor avea o concluzie medicală precum că în ultimele 14 zile au avut COVID. Profesorii nevaccinați vor putea prezenta și test de tip Rapid-Antigen”, a mai adăugat oficialul.

La aceeași ședință, CNESP a luat decizia ca la parada din 27 august să poată participa doar cei vaccinați anti-COVID.

Amintim că, în urma ședinței CNESP din 13 august au fost aprobate noi măsuri de prevenire și control a infecției COVID-19, iar membrii CNESP au anunțat instituirea stării de alertă cod portocaliu la nivel național și au aprobat un set de recomandări noi pentru prevenirea și controlul infecției COVID-19.

Astfel, conform hotărârii CNESP, au fost intensificate măsurile de prevenire și control a infecției cu COVID-19 în punctele de trecere a frontierei prin optimizarea fluidizării traficului de călători.

Pentru evitarea aglomerațiilor, de luni, 16 august, au acces în incinta Aeroportului Internațional Chișinău, doar călătorii care prezintă tichetul de călătorie, fără însoțitori.

Mai mult, în hotărârea CNESP din 13 august curent erau prevăzute și anumite restricții privind accesul în instituțiile de alimentație publică în spații închise, teatre, muzee, cinematografe, biblioteci, zone de agreement, festivități (nunți, cumătrii, zile de naștere), evenimente în masă (festivaluri, târguri, etc.,), centre sportive și bazine sportive.

În plus, este obligatorie purtarea măștilor de protecție în toate spațiile publice închise, inclusiv în transportul public, precum și în spatiile deschise unde nu este posibilă respectarea distanței fizice de cel puțin 1 metru.

#CNESP #COVID-19 #Guvern #Moldova #pandemie

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china