Agenda ședinței plenare extraordinare de marți, 24 august curent, va fi mai lungă decât a fost inițial aprobată. Cu votul majorității deputaților, la propunerea președintelui Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu, au fost incluse încă patru subiecte. A avut și deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vasile Bolea, o propunere, însă nu a fost să fie.

Mai întâi, deputatul socialist Vasile Bolea a luat cuvânt și a propus să fie scos de pe ordinea de zi subiectul privind votarea în lectura a II-a care este și finală a proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură. „Urmare a consultărilor publice și a poziției Procuraturii Generale care a expediat note cu solicitarea exprimării opiniei a organismelor internaționale, considerăm că este necesar să așteptăm care va fi avizul Comisiei de la Veneția și al altor structuri, și după aceea să decidem asupra lecturii finale a acestui proiect”, a explicat acesta.

Propunerea sa nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi susținută.

În continuare, deputatul PAS Igor Grosu a propus introducerea pe ordinea de zi a ratificării acordului de grant întocmit prin schimbul de note dintre Japonia și Republica Moldova privind asigurarea cu echipamentul medical; administrarea și deetatizarea proprietății publice; demisia deputatei Zinaida Popa și modificarea componenței nominale în două comisii permanente.

Subiectele au fost introduse, pentru că propunerea a fost susținută de majoritatea deputaților.

RLIVE.MD/TV Are loc ședința extraordinară a deputaților. Este programată și o parte festivă!

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.