Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

G7 intervine în criza energetică. 100 de milioane de barili de combustibili vor fi eliberați din rezervele strategice

02 Oct. 2026, 22:48
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
02 Oct. 2026, 22:48 // În Lume //  Ana Panaguța

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 11:02
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 11:02 // Slider //  Ana Panaguța

Cetățenii Bulgariei sunt chemați din nou la urne duminică pentru a-și alege președintele, într-un scrutin decisiv între președinta interimară Iliana Iotova și fostul premier interimar Andrei Gurov, după ce niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor în primul tur, informează adevărul.ro.

Secții de votare s-au deschis la ora 7.00.

Cetăţenii bulgari au început să voteze duminică în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, o cursă extrem de strânsă în care se vor confrunta doi candidaţi cu viziuni diferite asupra războiului din Ucraina şi relaţiile cu Rusia, pe fondul tensiunilor sporite legate de atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, relatează AFP.

Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT).

Iliana Yotova și fostul premier interimar Andrei Gurov se confruntă în turul decisiv, după ce prezența la vot în primul tur a fost de doar 22,5%, cel mai scăzut nivel din istoria postcomunistă a țării.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, Iliana Iotova, alături de vicepreședintele său de candidatură, Kiril Valchev, a obținut 34,8% din voturi. De cealaltă parte, Andrey Gurov și Georgi Kandev au acumulat 32%, scrie Mediafax.

Primul tur, desfășurat pe 25 octombrie, a înregistrat o prezență la vot de aproximativ 22,5%, cel mai scăzut nivel consemnat în istoria postcomunistă a Bulgariei. În competiția electorală s-au înscris 27 de candidați.

Conform legislației electorale, un candidat poate câștiga din primul tur dacă obține peste jumătate din voturile valabil exprimate, iar prezența la urne depășește 50% din numărul alegătorilor înscriși pe liste. În caz contrar, primii doi candidați se califică în turul al doilea.

Bulgaria, afectată de instabilitate politică

Alegerile prezidențiale au loc într-un context politic dificil pentru Bulgaria, care a organizat opt scrutine parlamentare începând din aprilie 2021, dintre care șapte au fost anticipate.

Crizele politice repetate au fost provocate de dificultățile partidelor de a forma majorități parlamentare și de a susține guverne stabile. Neînțelegerile privind formulele de coaliție au dus la eșecul mai multor negocieri politice, fiind necesară formarea unor cabinete interimare și organizarea unor noi alegeri.

La cele mai recente alegeri parlamentare, desfășurate în aprilie, formațiunea Bulgaria Progresistă, condusă de fostul președinte Rumen Radev, a obținut 131 dintre cele 240 de mandate ale Adunării Naționale, asigurându-și majoritatea absolută.

Iliana Iotova, care a ocupat funcția de vicepreședintă a Bulgariei în timpul mandatului lui Rumen Radev, a preluat funcția de șef al statului după demisia acestuia, în ianuarie. Susținută de partidul Bulgaria Progresistă, Iotova candidează acum pentru un mandat prezidențial complet.

Dacă va câștiga alegerile, aceasta va deveni prima femeie aleasă președinte al Bulgariei. Printre atribuțiile șefului statului se numără reprezentarea țării, exercitarea funcției de comandant suprem al forțelor armate și dreptul de veto asupra actelor legislative.

Contracandidatul său, Andrei Gurov, este economist și fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei. Acesta a ocupat funcția de prim-ministru interimar înaintea alegerilor parlamentare din aprilie și beneficiază de sprijinul partidelor de opoziție.

Politica externă, una dintre temele campaniei

Campania electorală a fost marcată și de dezbateri privind orientarea politicii externe a Bulgariei, în special relațiile cu Rusia, Ucraina și aliații occidentali.

Secțiile de votare se deschid la ora 07:00 și se închid la ora 20:00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!